În aceste zile, Forțele Navale Române au pus în scenă cel mai mare exercițiu de apărare din acest an în vestul Mării Negre. Fregatele, covertele, purtătoarele de rachete plus avioane și elicoptere militare încearcă să vadă cât de repede poate reacționa România în cazul unui atac venit dinspre Rusia, fiindcă în acest spațiu e singura țară care ar putea să devină agresivă. Totuși, un militar cu rang înalt ne-a asigurat că pe termen scurt nu ar fi niciun pericol în acest sens. În schimb, un Raport recent al Centrului de Analiză pentru Politici Europene (CEPA, Center for European Policy Analysis) arată că regiunea Mării Negre nu este de loc sigură și ar fi mai valoroasă pentru Kremlin din punct de vedere strategic decât zona baltică, pentru că poate fi „o bază de lansare a extinderii şi influenţei Rusiei către Marea Mediterană, Balcanii de Vest şi a lărgirii fisurilor în interiorul NATO”. Punctul nevralgic al Alianței, din această perspectivă, este Turcia, care a cumpărat arme sofisticate de la Rusia și care se distanțează tot mai mult Occident, dar în interiorul NATO apar și alte breșe.
Pe de altă parte, deși după anexarea Crimeei de către Rusia, NATO și-a intensificat prezența în Marea Neagră, între timp aliații României par să se fi relaxat oarecum, iar promisiunea secretarului general NATO, Jeans Stoltenberg, din 2017, de a trimite mai multe nave militare în regiune a fost mereu amânată.
Chiar dacă ar vrea, deși acest lucru nu e sigur, NATO nu poate apăra la fel de bine Marea Neagră ca zona Baltică. Convenția de la Montreux din 1936 limitează drastic numărul, tonajul și timpul de staționare al navelor de război care nu aparțin statelor cu ieșire la Marea Neagră. Turcia deține cheile intrării în Marea Neagră și le folosește uneori destul de arbitrar, chiar împotriva propriilor aliați, cum s-a întâmplat în 2008 când Rusia a atacat Georgia, iar o navă- spital americană nu a fost lăsată să treacă de Bosfor.
„Agresiunea rusească de-a lungul flancului estic al NATO continuă permanent din 2014”, mai arată Raportul CEPA, care descrie și vulnerabilitățile României: echipamente învechite, infrastructură slab dezvoltată, operativitate inadecvată a forțelor militare. Singurul avantaj al României pentru NATO este „poziția sa unică”, numai că această poziție este în același timp și punctul ei slab în cazul unui atac dinspre Crimeea, acolo unde Rusia are cea mai mare bază militară de la Marea Neagră.
Europa e îngrijorată la rândul ei de felul în care își dezvoltă Moscova influența militară, după ce a anunţat în decembrie anul trecut că primele rachete hipersonice Avangard au devenit operaţionale. Vladimir Putin susține că aceste arme ar fi „invincibile” şi „nedetectabile” și se laudă că pot atinge peste 33.000 de km/h, o viteză de 27 de ori mai mare decât a sunetului - şi în acelaşi timp îşi pot modifica direcţia şi altitudinea, îngreunând detectarea.
În plus, decizia preşedintelui american Donald Trump de a retrage o parte dintre trupele americane staţionate în Germania şi atacurile lui împotriva Berlinului au accentuat tensiunile dintre Washington şi aliaţii săi europeni din cadrul NATO.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a precizat că anunțul retragerii a devenit deja „o problemă importantă" pentru Alianţă: „este vorba de un acord bilateral între Germania şi SUA, însă problema este importantă pentru Alianţă”.
Donald Trump a decis să reducă la 25.000 numărul de militari americani staţionaţi în Germania şi şi-a justificat decizia spunând că Berlinul „datorează Alianței Nord Atlantice miliarde de dolari".
Aproximativ 34.500 de militari americani locuiesc împreună cu familiile în cele 21 de baze americane de pe teritoriul german, dar efectivele militare pot ajunge 52.000 de membri cu ocazia diferitelor manevre.
Breșele din interiorul NATO se înmulțuesc și Statele Unite par să se îndepărteze de Europa. Pe acest fond o alianță Rusia-China, deși dificil de realizat, poate mișca plăcile tectonice ale geopoliticii.
Directorul Institutului Internaţional de Studii Strategice, John Chipman, când descria peisajul geostrategic actual amintea că președintele american a provocat în 2018 îndoieli privind solidaritatea în cadrul NATO, atunci când a amenințat cu retragerea Americii din Alianță, iar omologul său francez, Emmanuel Macron, a accentuat scepticismul când a vorbit despre faptul că NATO s-ar afla în moarte cerebrală: „două din cele trei puteri nucleare ale Alianţei SUA, Franța, Marea Britanie au creat în acest fel incertitudini privind problema-cheie a securităţii colective”
Planul de retragere a trupelor americane este „o nebunie" şi „o greşeală colosală" care va submina în continuare coeziunea NATO, a spus Ben Hodges, general american în retragere şi fost şef al armatei americane din Europa.:„dacă a existat vreodată un moment când să fi avut nevoie de aliaţi, acesta este acum, mai ales dacă ne gândim la provocările economice cu care ne confruntăm ca urmare a Covid-19".
Hodge crede că în următorii ani România ar putea fi atacată de Rusia, dacă Moscova vede că în interiorul NATO statele nu sunt solidare. Federația Rusă este văzută ca potențial agresor și în noua Strategie Națională de Apărare. Pe de altă parte au trecut șase ani de la anexarea Crimeei și statele occidentale n-au putut face nimic pentru a opri avansul Rusiei în Ucraina, deși această mișcare a dus pentru prima dată după al Doilea Război Mondial la schimbarea frontierelor prin forță. Marile democrații occidentale i-au permis Rusiei să încalce dreptul internațional și să rupă din teritoriul unui stat vecin, să încalce tratatele privind controlul armamentelor și chiar să influențeze decizii majore, cum ar fi alegerile din SUA sau Brexit-ul.
Facebook Forum