Linkuri accesibilitate

Munca part-time: soluție pentru specialiști sau pentru cei care trăiesc din venitul minim pe economie?


Potrivit Ziarului Financiar, peste un milion și jumătate de români au contracte de muncă pentru salariul minim pe economie. Imagine generică cu ministrul Muncii, Raluca Turcan
Potrivit Ziarului Financiar, peste un milion și jumătate de români au contracte de muncă pentru salariul minim pe economie. Imagine generică cu ministrul Muncii, Raluca Turcan

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, i-a sugerat unui lucrător român, care s-a plâns că nu poate trăi cu salariul minim pe economie, să ia în considerare și un contract part-time.

Europa Liberă a încercat să afle dacă aceasta este o soluție pentru cei un milion și jumătate de români care primesc, pentru o normă de 40 de ore pe săptămână, salariul minim brut, de 2.300 de lei pe lună.

Bogdan Badea, CEO al eJobs Romania, a explicat la Europa Liberă că astfel de contracte, part-time, sunt căutate în România mai ales de tineri sau de persoanele cu o situație financiară relativ stabilă. Aceasta pentru că banii sunt puțini, iar aceste contracte pot fi generatoare de venituri relevante doar pentru acei lucrători calificați care își permit să aibă mai multe astfel de contracte.

Bogdan Badea explică că varianta part-time a contractelor de muncă este preferată de tineri sau de specialiștii într-un anumit domeniu specific, care nu necesită o activitate de opt ore pe zi.
Bogdan Badea explică că varianta part-time a contractelor de muncă este preferată de tineri sau de specialiștii într-un anumit domeniu specific, care nu necesită o activitate de opt ore pe zi.

Sunt căutate locurile de muncă part-time pentru că îți dau o anumită libertate de a face mai multe activități. Ele sunt căutate mai mult la început de carieră, în timpul facultății sau chiar în timpul liceului. Aceasta și pentru că vorbim de salarii mici, iar în România, cu jumătate de salariu mediu pe economie nu poți să îți duci viața de zi cu zi. Asta e diferența dintre noi și alte țări din Uniunea europeană. Acolo, cu un job part-time poți să duci o viață decentă. La noi nu este cazul”, spune Bogdan Badea.

Iulie 2021
- salariul minim brut pe economie în România: 2.300 RON
- salariul minim net pe economie în România: 1.386 RON

În privința salariului mediu, care este dinamic și variază de la o lună la alta, Institutul Național de Statistică a anunțat luna trecută, că câştigul salarial mediu brut pe economie în luna aprilie 2021 a fost de 5.804 lei şi cel net de 3.561 lei.

Potrivit publicației „Ziarul financiar", în luna februarie 2021, numărul contractelor de muncă înregistrate cu salariul minim pe economie a ajuns în România la aproape 1,58 milioane. În luna mai, ministrul Raluca Turcan anunța că rata şomajului scăzuse în ultimele trei luni cu 0,2% şi că fuseseră înregistrate aproximativ 100.000 de contracte de muncă noi. Ea explica că numărul de contracte nu reprezintă neapărat numărul de locuri de muncă, deoarece un angajat poate să aibă unul, două sau mai multe contracte de muncă part-time.

„Rotunjirea" veniturilor

Dacă presupunem că o persoană care lucrează 8 ore pentru 1.386 de lei pe lună mai poate lucra încă patru ore în aceeași zi, aceasta ar câștiga la finalul lunii, 2.079 de lei. Dincolo de volumul ireal de muncă, contractele de muncă part-time sunt rareori oferite pentru calificările pe care le au lucrătorii încadrați la nivelul salariului minim.

Dacă ai 10 angajați, nu ai nevoie de cineva cu normă întreagă care să se ocupe de contractele de muncă.

Avem oameni care muncesc câte o oră, două, la o companie și încă câteva ore la alta. Este vorba despre meserii care permit acest gen de muncă, pentru care nu e nevoie de o persoană full-time. Dacă ai o companie mică, nu ai nevoie de cineva cu normă întreagă care să se ocupe de contractele de muncă. Ai nevoie de un inspector de resurse umane, pentru câteva ore, atunci când este cazul.

Este vorba așadar, despre specialiști, despre persoane cu o calificare specifică, sau de zona de call-center, precizează Bogdan Badea. Aceasta mai ales pentru persoanele care vorbesc limbi străine „mai exotice decât engleza”, de multe ori studenți.

Cel mai important pentru cineva care ia în considerare o activitate part-time, spune Bogdan Badea, este să cunoască legislația, să știe că poate avea mai multe joburi part-time și să fie atent la venituri. Există persoane care au mai multe contracte part-time, spune Bogdan Badea, pentru că part-time-ul nu înseamnă neapărat o jumătate de normă, așa cum sugerează denumirea în limba română. Poate însemna o oră sau două pe zi, sau patru ore pe săptămână, indiferent de intervalul orar.

O piață a muncii lipsită de flexibilitate

România are printre cele mai puține contracte part-time de pe piața muncii din Europa, spune CEO-ul eJobs. Iar acesta nu este un lucru bun. Contractele part-time, cele remote (care permit munca de acasă) și contractele pe o perioadă determinată sunt instrumente eficiente pe piețele muncii dinamice. Chiar și după pandemie, spune Bogdan Badea, România rămâne pe ultimele locuri în Europa în privința procentelor pe care le reprezintă aceste tipuri de contracte. Motivele au de-a face cu o legislație neprietenoasă, dar și cu anumite „metehne” locale. Oamenii vor contracte de muncă pe perioadă nedeterminată pentru că au nevoie de ele la luarea unui credit sau pentru că sunt încă tributari mentalității marcate de „stabilitatea locului de muncă”, situații greu de găsit în țările dezvoltate.

Potrivit unui studiu al Rețelei serviciilor publice europene de ocupare a forței de muncă (PES), în noiembrie 2019:

  • 43 de milioane de angajați europeni aveau contracte part-time, cu 4.8 milioane mai mulți decât în 2009. Cele mai mari procente ale acestui tip de contracte se înregistrau, cu un an înainte, în Olanda (peste 50% din contractele de muncă), urmată de Austria (27.3%) și Germania (26.8%).

În privința motivelor pentru care au optat pentru un loc de muncă part-time, 2,3% sută dintre românii cu astfel de contracte spuneau că pentru a avea grijă de copii, față de 27,3% în Olanda. În schimb, au răspuns: „pentru că nu am găsit altceva”, 54,2% dintre români, față de procentul de 7% în Olanda.

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG