„Integrarea europeană e un obiectiv major al Republicii Moldova, iar parteneriatul strategic cu România ne va ajuta. Exista premise pentru rezultate istorice”, a spus Maia Sandu după ceremonia de semnare a foii de parcurs.
„Cu un nou Guvern și un nou Parlament la Chișinău, eforturile noastre comune pentru reformă, consolidare democratică și rezultate în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova vor fi într-adevăr de substanță”, a declarat președintele Klaus Iohannis.
Foaia de parcurs semnată marți este o actualizare a documentului convenit din 2019. Potrivit Agerpres, actualizarea a fost necesară deoarece proiectele incluse în documentul inițial, nu avansaseră sau fuseseră blocate.
Noua putere de la Chișinău pledează pentru reluarea eforturilor de integrare europeană, iar Klaus Iohannis a dat asigurări, în cadrul declarației comune de presă, că „Republica Moldova se bucură de un sprijin covârșitor, durabil și transpartinic la București”.
Securitatea energetică
Foia de parcurs a fost semnată de miniștrii de Externe ai celor două țări. În declarația de după ceremonie, președintele Maia Sandu a subliniat importanța proiectelor bilaterale din domeniul energetic și a finalizării gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău.
Gazoductul este funcțional din 1 octombrie, într-un moment în care Moldova avea dificultăți în prelungirea contractului de furnizare a gazelor de către compania rusă de stat Gazprom.
„Următoarea prioritate de pe agenda noastră comună este interconectarea sistemelor de energie electrică - un proiect strategic pentru Republica Moldova. Pentru linia Isaccea-Vulcănești- Chișinău lucrările vor începe foarte curând. Rămânem interesați în realizarea proiectului de interconexiune pentru liniile electrice Suceava-Bălți. Susținem, totodată, intrarea companiilor de electricitate din România pe piața Republicii Moldova, fapt care va stimula concurența pe o piață dominată încă de monopoluri”, a arătat președintele Republicii Moldova.
Maia Sandu a subliniat că un alt proiect important pentru Chișinău este construcția podului rutier peste Prut de la Ungheni, care „ne va conecta mai ușor atât de Iași, cât și de autostrada ce va lega estul României de Uniunea Europeană. Proiectul de Acord a fost deja elaborat de partea română și sperăm că ne vom mișca rapid și în ceea ce privește construcția sau renovarea altor poduri peste Prut”. Dezvoltarea infrastructurii de transport a fost și una din prioritățile semnalate de președintele Klaus Iohannis, alături de consolidarea securității energetice, continuarea acordării de asistență nerambursabilă Republicii Moldova, dezvoltarea comunicațiilor și a cooperării în domeniul educației.
Parteneriatul Estic
Președintele Iohannis a subliniat că a fost atinsă și chestiunea agendei europene a Republicii Moldova, inclusiv în perspectiva viitorului Summit al Parteneriatului Estic din decembrie. „Dorim ca acesta să aibă ca rezultat un angajament solid față de partenerii estici cei mai ambițioși și avansați în implementarea reformelor, cum este Republica Moldova”.
Din Parteneriatul Estic fac parte Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina, iar summit-ul va avea loc în condițiilor crizei recente a migranților de la granița dintre Belarus și Uniunea Europeană, dar și pe fondul tensiunilor în creștere de la granița Rusiei și Ucraina. NATO și Statele Unite avertizează cu privire la mobilizarea de forțe militare rusești la granița cu Ucraina, iar Moscova răspunde că este îngrijorată de prezența militară a acestora în Marea Neagră.
În prezent, Ucraina avertizează cu privire la riscul unei incursiuni rusești în estul țării, unde separatiștii sprijiniți de Rusia se luptă din 2014 cu militarii ucraineni.
Președintele Iohannis nu a menționat acest conflict, dar a menționat problema Transnistriei. Maia Sandu a cerut, în septembrie, la Națiunile Unite retragerea forțelor rusești din regiunea separatistă. „România susține o reglementare cuprinzătoare, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute la nivel internațional și fără afectarea viitorului său pro-european", a spus Klaus Iohannis.
Cei doi președinți au menționat și importanța cooperării în privința combaterii pandemiei de COVID. În ultimul an, România a sprijinit Republica Moldova cu doze de vaccin si cu personal medical, iar președintele Iohannis a mulțumit pentru personalul medical din Moldova care a venit recent in România, în cea mai dificilă perioadă a pandemiei pentru România.
Parteneriatul Strategic între România și Republica Moldova „pentru integrarea europeană a Republicii Moldova” a fost semnat în aprilie 2010. Potrivit autorităților de la București, printre rezultatele acestuia se află:
- liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană pentru cetățenii Republicii Moldova;
- construcția gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău;
- sprijin pentru modernizarea instituțiilor și profesionalizarea administrației publice în acord cu standardele europene;
- creșterea schimburilor economice și accesului produselor Republicii Moldova pe piața românească;
- oportunități educaționale și culturale;
- operaționalizarea Acordului bilateral privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova;
- implementarea Acordului privind asistența financiară rambursabilă acordată de România Republicii Moldova, în cuantum de 150 de milioane de euro;
- intrarea în vigoare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și a Acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător;
Potrivit programului inițial al vizitei la București, președinta Maia Sandu urma să aibă întrevederi cu prim-ministrul interimar, Florin Cîțu, dar și cu președinții celor două camere. Între timp, Anca Dragu (USR) a fost revocată, marți, din funcția de președinte al Senatului cu voturile PNL, PSD și UDMR.
