Ancheta procurorilor în dosarul „Spitalul Sf. Pantelimon” a început pe 11 aprilie, după o sesizare a directorului de îngrijiri medicale.
Aceasta reclama că, în doar patru zile, 17 oameni au murit în secția Anestezie Terapie Intensivă (ATI) a spitalului și că de vină ar fi medicii curanți care scad deliberat cantitatea de noradrenalină, substanță vitală pentru pacienții în stare gravă, care ridică tensiunea arterială.
După o serie de audieri în aprilie, pe 7 august, procurorii au făcut mai multe percheziții domiciliare și au reținut trei persoane - doi medici și o asistentă. Semn că ancheta se apropie de final.
Medicii, acuzați de omor cu premeditare, au fost arestați preventiv pentru 30 de zile. Asistenta acuzată de mărturie falsă este sub control judiciar.
După izbucnirea scandalului, în aprilie, decesele în secția ATI a spitalului Sf. Pantelimon au scăzut brusc.
„Luna mai 2024, care este luna imediat următoare celei în care au fost sesizate faptele, a fost luna în care s-au înregistrat cele mai puţine decese din ultimul an şi jumătate în cadrul secţiei ATI, respectiv 46 de decese, în condiţiile în care media deceselor pe lună în perioada 01.03.2023 – 30.04.2024 era de 67/lună”.
Sursă: Referatul procurorilor depus la instanță cu propunerea de arestare a celor două doctorițe.
Moartea domnului M. M.
Pe 17 martie 2024, M.M., un bărbat de 54 de ani, ajunge la camera de gardă de la Spitalul de urgență Sf. Pantelimon din București. Spune că se simte obosit, că respiră greu și că i s-au umflat picioarele. Este internat în spital. În fișa de internare scrie că suferea de mai multe afecțiuni cardio-vasculare grave, iar diagnosticul este pneumonie bilaterală. Este testat pentru Covid. Rezultatul e negativ.
Timp de o săptămână, M.M. stă într-un salon al spitalului. Pentru că starea lui de sănătate se agravează, bărbatul e transferat pe 25 martie la secția ATI a aceluiași spital. Pe fișa de transfer simptomele sunt deja mult mai multe ca la internare: comatos, respira cu greutate, cu nivel redus al oxigenului în sânge.
Procurorii scriu în referat că pacientul avea la transferul în ATI, un scor Glasgow 4 - comă severă.
Scorul Glasgow este folosit pentru a descrie în mod obiectiv gradul de afectare a conștienței la toate tipurile de pacienți (cu probleme medicale sau traume). 15 înseamnă că omul este perfect conștient. Orice scor sub 8 înseamnă comă severă.
La internarea în ATI îi e stabilit un tratament cu 5 ml/h de noradrenalină - acest lucru e aflat de anchetatori din înregistrările injectomatului. Doza a fost mărită treptat, în cursul aceleiași zile (la diverse intervale de timp, două-patru ore), până la 15 ml/h.
O zi mai târziu, pe 26 martie la ora 14:00, M.M. intră în stop cardiac, conform declarațiilor făcute de o asistentă, care susține că l-a și resuscitat cu succes și că a informat despre situație medicul de gardă, ale cărui inițiale sunt M.A.M., una dintre inculpate.
După trei ore, spune asistenta, doctorița a scăzut brusc rata noradrenalinei, de la 15 ml/h la un singur ml/h. Ea adaugă, conform celor scrise în referatul procurorilor, că M.A.M. i-ar fi cerut să nu modifice indicația din foaia de observație. E „de lăsat” ar fi spus doctorița, conform declarațiilor asistentei.
Pe baza informațiilor luate de la specialiști, procurorii spun că pacientul avea nevoie, în acel moment, de o cantitate mai mare de noradrenalină - deoarece avea o tensiune de 49/29 mm/Hg.
„Rata noradrenalinei a rămas setată la 1 ml/h, timp de 5 ore și 11 minute, de la data de 26.03.2024, ora 16:45, până la data de 26.03.2024, ora 21:56, când dispozitivul a fost oprit, în tot acest interval pacientul având valori tensionale scăzute sub 60 mmHg, fapt ce impunea administrarea de noradrenalină conform bunei practici medicale”.
„Inculpata M.A.M., după ce făcea aceste modificări, venea periodic să controleze starea pacientului, respectiv să vadă dacă acesta a decedat. Martora (asistenta, n.red) a menționat că între ea și inculpată nu existau întotdeauna dialoguri, însă îi adresa din priviri întrebarea «De ce nu a murit?» sau «Nu e încă mort?», martora răspunzând prin același limbaj non-verbal «Nimic încă».”
Sursa: Referat procurori
La câteva ore după primul stop cardiac al lui M.M., când de gardă era un alt medic, bărbatul ar fi făcut un al doilea stop cardiac, a declarat în fața anchetatorilor aceeași asistentă. L-ar fi resuscitat din nou și ar fi comunicat medicului. „Aceasta a întrebat-o de ce a făcut-o, în contextul în care pacientul era «de lăsat»”, scrie în referatul procurorilor. Medicul de gardă din acea noapte nu e acuzat de procurori.
Aceeași asistentă susține că a suplinit rata de noradrenalină scăzută din injectomat cu o perfuzie cu aceeași substanță, pusă de ea.
Începând cu 29 martie, starea de sănătate a bărbatului s-a ameliorat. A fost detubat și i-a fost pusă o mască de oxigen. Trezit din comă, primește, pe 30 martie, vizita soției, cu care schimbă chiar câteva vorbe.
O zi mai târziu, pe 1 aprilie, starea lui M.M. se agravează din nou, este din nou intubat, iar rata de noradrenalină ajunge în trei zile - de la 8ml/h la 20ml/h (pe 4 aprilie).
Pe 2 aprilie, bărbatul este diagnosticat și cu Covid.
Din datele procurorilor reiese că, pe 4 aprilie, în interval de 12 ore, rata de noradrenalină administrată bărbatului a fost modificată de nouă ori. De gardă la ATI erau ambele doctorițe inculpate și asistenta acuzată de mărturie mincinoasă.
A zecea modificare a ratei de noradrenalină a fost pe 4 aprilie la ora 13 și 17 minute, când asistenta susține că cei doi medici au scăzut-o de la 20ml/h la 1 ml/h, deși tensiunea arterială a pacientului avea o valoare de 60/36 mm/Hg.
La ora 14:15, M.M. intră în stop cardiac și nu răspunde manevrelor de resuscitare. La ora 15:00 e declarat decesul.
În diagnosticul de la deces scrie că pacientul avea: Covid, insuficiență multiplă de organ, insuficiență cardiacă, pericardită (inflamația membranei care învelește inima), sechele TBC și ciroză cardiacă.
Ce spune raportul INML
Procurorii au cerut o expertiză medico-legală la Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din Bucureşti.
Specialiștii spun în raportul lor că scăderea ratei de administrare a noradrenalinei la pacientul M.M., la 1 ml/h, și pe 26 martie și pe 4 aprilie, înseamnă deficiență în acordarea asistenței medicale. Și că între scăderea bruscă a medicației și decesul survenit pe 4 aprilie există o legătură de cauzalitate.
Legiștii scriu că pacientul ar fi avut nevoie de o creștere a dozei de noradrenalină, în niciun caz de reducerea acesteia:
„Scade brusc la rata de administrare de l ml/h, cu toate că pe fișa de terapie intensivă nu este consemnată această modificare, ci apare consemnată în continuare valoarea de 20 ml/h, și în condițiile în care la ora 13 este consemnată o tensiune arterială de 40/36 mmHg, ceea ce impunea mai degrabă o creștere a valorii noradrenalinei, nu o scădere. (...)
Coroborat cu faptul că există concordanță temporală între scăderea bruscă a valorii de noradrenalină (ora 13:17) și survenirea stopului cardio-respirator (ora 14:15) neresponsiv la manevrele de resuscitare cu declararea decesului la ora 15:00, apreciem că între aceste deficiențe în acordarea îngrijirilor medicale (scădere bruscă a dozei de noradrenalinei) si deces există legatură de cauzalitate”.
Sursa: raport INML
Procedura de administrare a noradrenalinei - referat procurori
Procurorii au refăcut, în referatul lor, procedura de administrare a noradrenalinei, pe baza declarațiilor medicilor și asistentelor de la ATI:
- medicament foarte utilizat în terapia intensivă, acesta fiind o substanță ce are efect pe vasele de sânge și activitatea cardiacă, crescând tensiunea arterială și îmbunătățind activitatea cardiacă
- Se administrează în momentul în care pacientului îi scade tensiunea arterială medie de 60, 65, asta după ce au fost corectate alte cauze posibile de hipotensiune.
- Noradrenalina se administrează intravenos în perfuzie continuă pe vas mare de sânge, aceasta având o acțiune extrem de scurtă și rapidă, efectele apărând într-un timp de sub 2 minute de la administrare și dispărând la fel de repede.
- Prepararea noradrenalinei se efectuează de către asistenta medicală, aceasta fiind responsabilă de administrarea medicamentației, iar medicul doar stabilește medicamentația pacientului.
- Administrarea se face prin intermediul injectomatului, iar prima doza administrată este în funcție de greutatea pacientului și de statusul acestuia.
- Noradrenalina are trei grupe de valoare a dozelor de administrare – doze mici cuprinse între 1 ml/h – 3 m/h, doze medii - între 3 ml/h și 10ml/h, și doze mari - peste 10 ml/oră.
- Medicul menționează în foaia de observație, pe prima pagină, recomandarea de administrare a noradrenalinei pentru a menține tensiunea arterială mai mare sau egală cu 65.
- Se urmărește evoluția tensiunii, iar daca aceasta nu crește în urma administrării noradrenalinei, se crește doza, la indicația medicului.
- În momentul în care medicul nu este în salon, asistenta contactează telefonic sau verbal medicul și îl informează despre evoluția tensiunii, acesta dând indicații de creștere a dozei.
- Rata de administrare de regulă este crescută progresiv cu o valoare de 0,5 – 1 ml/h.
- În cazul în care nu apar îmbunătățiri, după primele creșteri progresive, medicul poate decide creșterea ratei direct la o rată de administrare din grupa superioară de valoare, inclusiv către o rată din partea superioară a grupei respective. Ca exemplu, de la 3 ml/h poate crește direct la 10 ml/h.
- În momentul în care, după creșteri succesive a ratei de administrare a noradrenalinei, tensiunea pacientului se stabilizează, se consideră că aceea este doza optimă de administrare.
- Pacientul se menține cu această doză optimă, iar dacă evoluția totală a acestuia devine favorabilă, iar tensiunea începe să crească, atunci se începe scăderea ratei de administrare a noradrenalinei.
- Scăderea se face progresiv, începând cu o rată de 0,5 ml/h, 1 ml/h, iar dacă tensiunea este în continuare bună, se poate scădea doza cu mai mulți ml/h, chiar și cu 10 ml/h, însă, înainte de această scădere mare, se practică scăderea progresivă.
- Există situații în care scăderea se face brusc cu o doză mare pentru că este necesar din cauza apariției efectelor adverse.
Șefa secției ATI a spitalului Pantelimon le-a explicat anchetatorilor ce efecte poate avea o scădere bruscă nejustificată a dozie de noradrenalină - poate scădea tensiunea arterială sub limita necesară de 65, grăbind evoluția către deces a pacientului.
„Tre’ să-l lași pe Cel de Sus, nu pe nora să decidă”
Procurorii susțin că au descoperit, în convorbirile telefonice ale unuia dintre medicii inculpați, M.A.M., numită „Doamna cu coasa” de colegii din ATI, care era filozofia pe care aceasta o urma.
Într-o discuție pe care a avut-o cu iubitul acesteia, cei doi fac referire la un coleg de breaslă care s-a sinucis și care a lăsat în urma sa o notă în care ar fi vorbit de tratamentul cu noradrenalină.
„Iubit: Ea prelungește o suferință, deci nu tratează absolut nimic.
Medic: Asta nu pot să zic că ce sunt eu, Dumnezeu ...[neinteligibil]… suferință?
Iubit: Păi nu, nu, nu.
Medic: Hî, hî, hî.
Iubit: Păi nu, da’ ce, sunt Dumnezeu, să prelungesc suferință?
Medic: Da.
Iubit: Tre’ să-l lași pe Cel de Sus, nu pe „nora” să decidă.
Medic: Da, Cel de Sus. Frumos.
Iubit: Da.”
Sursa: Referat procurori
„Tre' să-l lași pe Cel de sus” s-a transformat în „e de lăsat”. Procurorii spun că medicul M.A.M. îi eticheta astfel pe pacienții din terapie intensivă cu șanse puține de supraviețuire.
Asistenta care susține că l-a salvat pe M.M., pe 26 martie, le-a descris anchetatorilor cum acționa medicul.
„A început să modifice brusc rata de administrare a noradrenalinei pacienților, de la o rată foarte mare (15-20 ml/h), la una minimă (1 ml/h), începând cu lunile octombrie - noiembrie 2023.
În general, proceda în acest sens în cazul pacienților care aveau multe zile pe secția ATI sau despre care aceasta aprecia că nu mai au șanse de supraviețuire. (....) Martora a menționat că nu-și amintește exact câte situații de acest gen a avut, în care inculpata M.A.M. să fi scăzut brusc rata de noradrenalină pacienților săi, pentru a le induce stopul cardiac, dar au fost destul de mulți.
Inculpata M.A.M., când venea la vizită, evalua pacienții apoi, după ce le modifica noradrenalina, le spunea că sunt “DE LĂSAT”, afirmație prin care îi făcea pe asistenți să înțeleagă că pacienții trebuie să moară și să nu aducă modificări față de cele stabilite de doctor.
Totodată, aceasta transmitea și medicului de gardă acest lucru, care alegea dacă să lase pacientul să moară sau nu. Potrivit declarației martorei, în general, pacienții în stare gravă care urmau sau trebuiau să moară erau mutați în saloanele 3, 6 sau 7.”
Sursa: Referat procurori
Scăderea ratei de noradrenalină n-ar fi fost singurul mod de operare.
Medicul M.A.M. ar fi umblat și la debitul de oxigen administrat pacienților, după cum le-a declarat anchetatorilor o infirmieră, sau le punea ser fiziologic în injectomat, în loc de noradrenalină.
„În perioada noiembrie 2023 – sfârșitul lui februarie 2024, a avut un pacient, bărbat, peste 60 de ani, căruia îi era deja administrată noradrenalină prin injectomat cu o rată mare (peste 15ml/h).
Inculpata M.A.M. a intrat pe salonul asistentului, a inspectat toți pacienții, iar martorul a văzut-o când a încărcat o seringă de 50 ml numai cu ser fiziologic, apoi a venit lângă patul pacientului unde se afla martorul și l-a dat pe martor la o parte, a scos seringa în care mai era noradrenalină și a înlocuit-o cu cea care conținea numai ser fiziologic.
După ce a montat seringa cu ser, inculpata a pornit injectomatul cu aceeași rată cu care i se administra anterior noradrenalina și a așteptat preț de câteva minute lângă patul pacientului.
Pacientului i s-a prăbușit imediat tensiunea iar pulsul i-a ajuns la 0 intrând în stop cardio-respirator”.
Sursa: Referat procurori
Cei doi asistenți care au făcut declarațiile de mai sus sunt soț și soție.
La percheziția făcută acasă la medicul M.A.M., procurorii au găsit liste cu pacienții decedați și cu asistenții care erau de serviciu când s-a produs decesul.
Asistentele și-au asigurat spatele
Ce se întâmpla în secția de ATI a Spitalului Sf. Pantelimon era un permanent subiect de discuție între cadrele medii - asistente și infirmiere, după cum reiese din declarațiile date în fața procurorilor și din convorbirile telefonice interceptate.
Director îngrijiri medicale: Iar asistentele ce zic, mă?
Asistentă: Ce, noi? Păi, cum să facem așa, ei pleacă, noi iar le dăm la 20.
Director îngrijiri medicale: Nu, dar ele - nu comentează și ele?
Asistentă: Ba da, toată lumea comentează, toată lumea comentează. Și pleacă medicul de lângă tine și tu iar îi dai la 20. Dar, dacă se învârte pe acolo și iar vine.... La mine s-a mai întâmplat și: „Că ce faci, Ancuțo?”. Păi, cum să îi schimb, dacă scrieți în foaie, eu las atâta, dacă nu scrieți, nu scrie în foaie, eu ce să fac? Păi, mă duc la pușcărie degeaba. Dacă vine cineva... Sau se întâmplă de multe ori să dăm înapoi, să modificăm rata...de exemplu ei au dat pe 1, când a venit tura de vizitatori de la 12 la 1, am dat-o înapoi la 15, la 10 cu cât i-a mers la pacient. Că familia... poate sunt unii care se uită. Că ei nu știu despre ce e vorba, dar să știți că se uită acolo să vadă și ei ceva.
Director îngrijiri medicale: Am înțeles.
Asistentă: Și nu ai de unde să știi cine vine și ce vede.
Director îngrijiri medicale: Ați făcut, da? (vocile se suprapun și nu se înțelege ce afirmă asistenta) Să vorbești cu colegele tale să facă așa ceva, să vă acoperiți, că astea sunt în stare să dea vina pe voi.
Sursa: Referat procurori
Asistentele, spun anchetatorii, creaseră un nou protocol: dacă medicii scădeau noradrenalina din injectomat, asistentele montau o perfuzie cu aceeași substanță.
„Mulți dintre asistenți, pentru a combate măsurile acesteia care erau vădit împotriva îmbunătățirii stării pacientului, compensau reducerea noradrenalinei pe injectomat cu introducerea unei alte fiole în perfuzie.
La schimbarea de tură, în funcție de persoana care prelua tura, dacă asistentul medical avea sau nu încredere în acea persoană, transmitea faptul că, deși pe injectomat rata de noradrenalină era 1, iar tensiunea pacientului stabilă, acesta avea noradrenalină și în perfuzie.
Cei care preluau tura aveau opțiunea de a modifica rata pe injectomat la valoarea înscrisă în foaie, oprind totodată noradrenalina din perfuzie, sau să lase injectomatul pe acea valoare stabilită de medic, dar să continue cu noradrenalina din perfuzie.”
Sursa: Referat procurori
Chiar în ziua de 4 aprilie, când a murit M.M., una dintre infirmiere a fotografiat injectomatul de lângă patul său, care arăta rata de 1 ml/h, ca să aibă o dovadă.
Fotografia a ajuns și la alte asistente, în presă și la anchetatori. Pe baza ei, procurorii au reușit să identifice care era injectomatul care administra medicația lui M.M.
„Infirmiera: Deci zece minute e mult ce s-a ... ce-ți spun eu ție asta, zece minute e foarte mult. Așa, și, pe urmă, când am ieșit, a zis astea că a umblat aia acolo. Noi ne-am dus după ce ne-am liniștit un pic, ne-am dus în rezerva opt (unde era internat M.M., n. red). Și P. (asistenta de serviciu, n. red) mi-a făcut semn că uite nu știu ce, la injectomat. «C-a umblat astea, c-a făcut, că nu știu ce». Mă, zic: «P-astea le mănâncă pielea rău, știi?». Am zis eu!
Altă asistentă: Da’ le mănâncă!
Infirmiera: Și ea cu mâinile, cu mănuși cu nu știu ce, îmi zice: «Fă și tu o poză să am și eu o dovadă, că eu nu vreau să mă duc la pușcărie să-mi rămână copii nenorociți! Adică chiar nu vreau, frate, să răspund pentru....» Și asta a fost tot, deci asta a fost tot. Ea n-a umblat la injectomat, nu știu ce-a făcut atunci, m-a lăsat pe mine, am făcut poza aia și la revedere.”
Sursa: Referat procurori
În secția Anestezie Terapie Intensivă (ATI) de la Spitalul Pantelimon există doar 20 de injectomate, la 25 de paturi, iar aparatele sunt mutate de la un pacient la altul.
În declarațiile luate de procurori, pe lângă cei doi medici deja inculpați, mai apar și numele a altor doi medici care ar fi procedat la fel.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
