Linkuri accesibilitate

3 minute | „Mă gândeam să mănânc broaște”, Putin nu mai e erou, cum îți calculezi pensia


Peste 130.000 de oameni și-au părăsit locuințele de la startul incursiunii ucrainiene în regiunea Kursk din Rusia. Cea mai frecventă reacție printre ei, este o surprindere totală față de ceea ce li se întâmplă, urmată de întrebări adresate lui Vladimir Putin și generalilor lui.
Peste 130.000 de oameni și-au părăsit locuințele de la startul incursiunii ucrainiene în regiunea Kursk din Rusia. Cea mai frecventă reacție printre ei, este o surprindere totală față de ceea ce li se întâmplă, urmată de întrebări adresate lui Vladimir Putin și generalilor lui.

Care sunt perspectivele ofensivei ucrainene din Kursk, cum îți poți verifica pensia în mini-vacanța de 15 august și un nou episod al scandalului de la Spitalul „Sf. Pantelimon”.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Multe analize observă că ofensiva ucraineană din Kursk zdruncină imaginea lui Vladimir Putin de apărător fără greș pentru „Maica Rusia”/„Patria mamă”.

Dar iată principalele știri ale dimineții:

  • În jur de 130.000 de oameni au fost evacuați din regiunea rusă Kursk din cauza ofensivei ucrainene. Kievul spune clar că va folosi câștigul teritorial în negocieri.
  • Ancheta de la Spitalul „Sf. Pantelimon” se extinde, încep demisiile la vârf.
  • Campania electorală din România stagnează. Ziua Marinei și sărbătoarea Sf. Maria îi dă un imbold.

„Mă gândeam să mânânc broaște”

RFL/ RL North, adică colegii noștri de limbă rusă, adună în continuare mărturii din rândul miilor de refugiați în Kursk, capitala regiunii rusești atacate de forțele ucrainene.

„Mă gândeam să mănânc broaște”, spune un refugiat care s-a adăpostit în pădure în primele zile ale incursiunii, când „credeam că, probabil, camioanele de evacuare au fost bombardate”.

Nu e singurul. Metaforic vorbind, Vladimir Putin, apropiații și generalii săi înghit în aceste zile o grămadă de broaște.

BBC notează că, în aceste zile, Putin își pierde aura eroică de „Domnul Securității”, de apărător neînfrânt al Rusiei profunde.

O femeie cu doi copii, refugiată în Kursk, își exprimă indignarea față de mesajele media ale statului, cum că președintele și țara e alături de ei: „Ne ajunge că țara toată e alături de noi. Nu e nevoie să ne fie alături și Vladimir Putin. Cine e Putin pentru noi?”.

Oamenii evacuați din regiunea Kursk stau la coadă pentru a completa formularul de ajutor umanitar la un centru de distribuire a ajutorului umanitar din regiune.
Oamenii evacuați din regiunea Kursk stau la coadă pentru a completa formularul de ajutor umanitar la un centru de distribuire a ajutorului umanitar din regiune.

Alții încep să se întrebe dacă nu cumva relatările presei independente sau ale ucrainenilor despre ravagiile comise de militarii ruși în țara vecină, sunt adevărate: „Poate că toți hoții aceia sunt la noi”, notează RL North.

Politico sintetizează toate acestea, spunând că „Raidul Ucrainei în Rusia a schimbat narativele tactice”.

Asocierile cu marea bătălie a tancurilor din 1943, în al Doilea Război Mondial, remarcă mulți, nu sunt cele potrivite: 1. Ucraina era parte a URSS, a fost atacată de Hitler înainte de Rusia 2. Cel de-al Doilea Război Mondial a fost câștigat de Stalin inclusiv printr-un masiv sprijin american (apropo, trupele de ocupație sovietice au intrat în București pe tancuri Sherman). 3. Nu cumva comparația mai potrivită e scufundarea submarinului Kursk în Marea Neagră și moartea marinarilor care supraviețuiseră inițial pentru că Rusia a refuzat să ceară ajutor?

Unde se va termina scandalul de la Sf. Pantelimon

Un editorial din Libertatea semnat de Costi Rogozanu insistă asupra unui fapt evident: informațiile teribile ce vin de la procurori despre fapte petrecute la Terapia Intensivă de la Spitalul „Sf. Pantelimon” sunt expresia sistemului.

„Doamna cu Coasa” e doar mesagerul. Ne omorâm cetățenii dincolo de noradrenalină”.

Ieri, șeful Corpului de Control al Ministerului Sănătății a demisionat după ce a eșuat în a semnala probleme de viață și de moarte de la spitalul bucureștean. Primele indicii grave au apărut public în aprilie, dar se pare că au fost mușamalizate. Unele voci cer demisia ministrului Alexandru Rafila.

Spitalul „Sf. Pantelimon” din București este în centrul unui scandal cu acuzații de omor cu premeditare. Două doctorițe se află în arest.
Spitalul „Sf. Pantelimon” din București este în centrul unui scandal cu acuzații de omor cu premeditare. Două doctorițe se află în arest.

Moartea suspectă a 17 pacienți în trei zile, în aprilie, e de natură să diminueze și mai mult încrederea pacienților în sistemul sanitar din România. În condițiile în care taxele pentru asigurările de sănătate sunt mari.

Apropo de taxe, vă reamintim că 25% din salariul dvs. brut merge la bugetul de pensii și că în această perioadă, pensiile din România, se recalculează.

Dacă nu sunteți aproape de vârsta pensionării, tot este înțelept să faceți o verificare. Colegul meu, Ovidiu Cornea, vă explică, pas cu pas, cum să aflați dacă actualul sau foștii angajatori v-au plătit contribuțiile obligatorii și ce poți face dacă ai „găuri”.

Ziua Marinei de Sf. Mărie, cu Iohannis & Ciolacu

La ora scrierii acestui text, sunt pe cale să înceapă festivitățile de la Constanța de Ziua Marinei. E 15 august.

Digi24 anunță prezența președintelui Iohannis și a șefului PNL, generalul Nicolae Ciucă. Premierul socialist Marcel merge, în schimb, la mănăstire; ortodocșii și catolicii celebrează azi „Adormirea Maicii Domnului.

Primul moment în care numele lui Klaus Iohannis a fost menționat în dreptul unei funcții la nivel înalt a fost la prezidențialele din 2009. Klaus Iohannis ar fi devenit premier. Dar alegerile au fost câștigate de Traian Băsescu, al cărui prim guvern Boc a fost unul PDL-PSD.
Primul moment în care numele lui Klaus Iohannis a fost menționat în dreptul unei funcții la nivel înalt a fost la prezidențialele din 2009. Klaus Iohannis ar fi devenit premier. Dar alegerile au fost câștigate de Traian Băsescu, al cărui prim guvern Boc a fost unul PDL-PSD.

Dan Tăpălagă publică o diatribă împotriva fostului lider al PNL, Crin Antonescu. Liberalului „exilat” la Bruxelles i se pot reproșa multe. Intrarea lui Klaus Iohannis în politica mare de la București a fost opera lui, în urmă cu mai mult de un deceniu.

Dar mulți sunt de părere că uneori face observații ascuțite. Într-un interviu la Digi24, Antonescu a spus că „marea primejdie care pândește PNL este cea a ridicolului”.

Există însă primejdii de care politicienii de la București par cu totul feriți. De exemplu, nu există riscul să rateze înscrierea în alegeri cum s-a întâmplat în Australia.

În jur de 100 (o sută) de candidați liberali din statul australian New South Wales nu au reușit să-și depună la timp actele necesare înscrierii în alegeri, notează BBC. Au depășit termenul, iar autoritățile electorale au refuzat orice concesie. Politicieni de frunte, cu mari șanse, vor dispărea din funcții. Este cea mai mare gafă din istoria acelui partid...

Alte subiecte:

  • „Vecinul tău e salvatorul tău”, notează în WP autoarea unei cărți cu statistici și exemple care arată că, în dezastre, vecinii devin eroi. Planurile de urgență ar trebui să îi ia în considerare acești salvatori de ocazie.
  • Puțin probabil că problema tehnică care a întârziat marți conversația Elon Musk - Donald Trump a fost „un atac cibernetic” de natură a încuraja speculațiile că „the deep state” CIA & FBI îl cenzurează pe republican.
  • The Guardian publică o cronică despre „Emily in Paris”, un serial căruia îi lipsește intriga, charisma, acțiunea; este contrariul lui Seinfeld, acel sitcom de geniu „despre nimic”. Franchețea observațiilor e reconfortantă...

Last but not least, „La Mulți Ani” celor care își serbează astăzi ziua numelui și un mic cadou de la Europa Liberă: icoane din vremea lui Alexandru cel Bun sau Mircea cel Bătrân, aflate în mănăstiri istorice ale României.

Nu uitați că ne puteți scrie la treiminute@rferl.org, dar pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Toate cele bune,

Elena

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Elena Tănase

    E jurnalist de peste 20 de ani. A început cu opt ani la BBC, a continuat cu doi ani la România Liberă, apoi a intrat în televiziune: opt ani din zece la Digi24. Din septembrie 2020, Elena Tănase este directorul Europei Libere. Cu studii de istorie și științe politice, s-a remarcat prin documentare video de istorie recentă: Povestea Cumințeniei Pământului (2016), Abdicarea Regelui Mihai (2017), Revoluția Română. De ce a curs sânge (2019). 

XS
SM
MD
LG