Linkuri accesibilitate

3 minute | Cât pot rezista trupele UA în Rusia? Ce ținte strategice vede Moscova în România? Medicamente vitale, câștigate în instanță


Presa americană a decis să nu publice informațiile primite de la cel mai probabil hackerul „Robert”, legate de tabăra republicană, în special de vicepreședintele candidatului Donald Trump, J.D.Vance.
Presa americană a decis să nu publice informațiile primite de la cel mai probabil hackerul „Robert”, legate de tabăra republicană, în special de vicepreședintele candidatului Donald Trump, J.D.Vance.

Incursiunea trupelor ucrainiene în Rusia echivalează și cu o lovitură politică pentru Vladimir Putin, dar riscurile asumate sunt mari. Cât de noi sunt planurile de atac ale Rusiei asupra Europei? Ce poate face România? Investigație Snoop despre accesul românilor la medicamente de ultimă generație.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Curajoasa incursiune a trupelor ucrainiene continuă să țină prima pagină a publicațiilor internaționale. Dar multe analize relevă dificultatea operațiunii, dar și a poziției președintelui Zelenski.

Dar iată mai întâi principalele știri ale dimineții:

  • Oficialii ruși minimalizează impactul politic al incursiunii ucrainiene în Kursk, dar evacuează civili și din regiunea vecină, Belgorod.
  • Noi elemente legate de implicarea Iranului în campania electorală din Statele Unite. Mainstream media a refuzat să folosească dezvăluirile suspecte.
  • În România, o investigație Snoop spune povestea bolnavilor de cancer care și-au câștigat în instanță dreptul la viață.

Ucraina vrea schimb de prizonieri și nu va rămâne în Kursk

Europa Liberă anunță în această dimineață că autoritățile ruse au evacuat 11.000 de civili din regiunea Belgorod, vecină cu regiunea Kursk, unde trupele ucrainene controlează peste 70 de localități și în jur de 1.000 de km pătrați.

BBC citează militari ucraineni care spun: „am înaintat ușor”. New York Times arată citând documente că, deși pregătirile Ucrainei s-au desfășurat în cel mai mare secret, armata rusă ar fi putut detecta amenințarea, mai ales după ce multe trupe ucrainene au fost comasate în regiunea Sumîi, în partea sudică a graniței.

„Nimic nu a prevestit necazul. Unde e copilul nostru?”, plânge mătușa îndurerată a unui militar în termen dintre cei trimiși de urgență să apere regiunea Kursk de ucrainieni, într-un reportaj RFE/RL.

Unde sunt cei dragi e o întrebare sfâșietoare pentru mii și mii de ruși în aceste zile, fie că e vorba de soldați, fie de rudele rămase în urmă sau rătăcite în haosul evacuărilor. Dar e întrebarea care a frământat milioane de oameni în Ucraina de la 24 februarie 2022 încoace, adică de la invazia lui Putin în Ucraina.

După cum s-a exprimat caustic purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby: „Dacă lui Vladimir Putin nu îi convine situația, dacă nu e confortabil cu ce se întâmplă în Kursk, „să plece naibii din Ucraina!”

Un înalt ofițer britanic citat de BBC se declară impresionat de cât e bine au reușit ucrainienii să combine diferite arme – de la lovituri aeriene la infanterie – și cât de exact pare să fi funcționat timingul planificat.

Dar întrebarea cheie este ce se va întâmpla de acum înainte. Mai mulți experții, citați de BBC sau în alte analize din această dimineață, cad de acord că regiunea Kursk poate ajunge pe masa negocierilor de pace.

De altfel, un purtător de cuvânt de la Kiev, citat de The Guardian, declarat că Ucraina nu va rămâne în Kursk pentru că „noi nu ne dorim proprietatea altora”. Iar WP anunță că autoritățile de la Kiev vor să returneze Rusiei soldații prinși într-un schimb de prizonieri.

Care va fi totuși reacția lui Vladimir Putin? Financial Times a publicat ieri o serie de hărți dintr-un set mai vechi de 29 de documente care expun potențialul nuclear al Rusiei contra Europei, din Marea Britanie, Franța și Baltica până la Constanța și Giurgiu.

Adevărul intervievează militari de rang înalt care arată că adevăratele planuri militare sunt strict secrete și arată cu totul altfel. Ce ar avea de făcut România? 1. Întărirea Flancului Est al NATO e o prioritate absolută, în mai același FT publica avertismentul că are numai 5% din capacitatea necesară 2. Reînnoirea de urgență a legilor apărării, un subiect tratat constant de Europa Liberă.

Presa din SUA nu publică dezvăluiri de la hackeri iranieni

Washington Post deschide cu un articol privind informațiile și suspiciunile privind implicarea Iranului în campania electorală din Statele Unite. Problema se află sub investigație federală

Lectura obligatorie pare să fie însă și articolul separat în care WP explică de ce această publicație și multe altele au decis să nu publice dezvăluiri ce priveau în primul rând campania lui Donald Trump și a vicepreședintelui propus de la J.D. Vance.

Țințele hackerilor par să nu fie alese întâmplător dat fiind că astfel de cotidiane s-au pronunțat nu o dată critic la adresa republicanului.

Într-o relativă aceeiași ordine de idei, Politico observă că noul ministru de Externe britanic, este nevoit să își schimbe complet totul. În declarații mai vechi, David Lammy l-a făcut pe Donald Trump „rasist KKK și simpatizant nazist”, mulți diplomați din echipa sa au antecedente similare, iar dacă D. Trump revine la Casa Alba, ei sunt nevoiți să pună mulți bemoli afirmațiilor lor.

Snoop: Pacienți care își iau medicamentele vitale, dând în judecată statul

O excelentă investigație Snoop relevă că din cele mai noi 32 de medicamente de generație nouă pentru maladii grave, numai zece sunt disponibile pentru pacienții români pe rețete compensate.

Situația e una de viață și de moarte de vreme ce tratamentul pentru o singură lună poate costa mii și mii de euro. O revizuire totală a listelor de compensate e prioritate absolută.

Ca și instituirea de urgență a unor proceduri clare pentru pacienții cu mare risc de deces de la Terapie Intensivă, după arată azi Adevărul. Pentru că în acest moment „românii nu au dreptul la un sfârșit demn”.

Aceste aspecte elementare într-un sistem de sănătate funcțional trebuie să fie dublate de politici de sănătate noi în fața unor nenorociri noi.

The Guardian atrage atenția că au sporit alarmat problemele de sănătate mintală în rândul tinerilor. Iar Casa Albă tocmai a anunțat măsuri contra ravagiilor făcute de drogul de mare risc, fentanil. Drog care a pătruns și în România.

Alte subiecte:

  • Un comentariu Washington Post sugerează că decizia curții care a redat medalia olimpică de bronz gimnastei Ana Bărbosu, după ce fusese câștigată de Jordan Chiles/ USA, este influențată de corupție și grave conflicte de interese.
  • Amazon, Alphabet, Microsoft, Meta, Apple sunt mari poluatori prin consumul mare de curent electric, nu atât de verde pe cât pretind, notează Financial Times. În plus, giganții high-tech fac lobby schimbarea regulilor de raportare.
  • E bine să alegem haine 100% dintr-un singur tip de material, atrag atenția experții în textile. Poliesterul poate fi astfel reciclat ușor, chiar la infinit. Fibrele organice, chiar în amestec, sunt biodegrababile. Combinația sintetic-organic strică mașinile de reciclat.

Ne puteți scrie la treiminute@rferl.org, dar pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Toate cele bune,

Elena

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Elena Tănase

    E jurnalist de peste 20 de ani. A început cu opt ani la BBC, a continuat cu doi ani la România Liberă, apoi a intrat în televiziune: opt ani din zece la Digi24. Din septembrie 2020, Elena Tănase este directorul Europei Libere. Cu studii de istorie și științe politice, s-a remarcat prin documentare video de istorie recentă: Povestea Cumințeniei Pământului (2016), Abdicarea Regelui Mihai (2017), Revoluția Română. De ce a curs sânge (2019). 

XS
SM
MD
LG