Cseke Attila spune la Interviurile one2one că Ministerul Dezvoltării investește în prezent, în România, 50 de miliarde de euro. Din acești bani, o bună parte de la Uniunea Europeană, autoritățile locale fac mii de investiții: zeci de creșe, școli, drumuri și rețele de utilități.
Există însă și 7.600 de investiții locale cu bani de la Uniunea Europeană pentru care primăriile nu au bani pentru cofinanțare, adaugă el.
Pentru acestea, Guvernul pregătește un act normativ care să le permită primarilor să împrumute, în total, aproximativ 1,5 miliarde de lei de la buget.
Ministrul Dezvoltării mai spune la one2one că unii primari nu reușesc să se mobilizeze suficient pentru ca investițiile să fie date în folosință mai repede. Cseke Attila exemplifică, fără a nominaliza: în patru orașe, creșele care sunt gata nu pot fi folosite pentru că autoritățile locale nu le-au făcut conexiunile la utilități.
Alte investiții, precum repararea unor drumuri și poduri strategice pentru apărarea țării, a bazinului de înot acoperit din Complexul Sportiv „Lia Manoliu” din București și a Complexului Sportiv Olimpic Sydney de la Izvorani sunt în diferite etape premergătoare începerii lucrărilor efective.
Pe de altă parte, ministrul Dezvoltării mai spune în interviul acordat Europei Libere că pregătește, printr-un act normativ, eliminarea primelor de pensionare la Compania Națională de Investiții, precum și reducerea salariilor șefilor acestei firme de stat. Compania este cea care gestionează majoritatea construcțiilor publice.
Cele mai importante declarații
- Despre investițiile în dezvoltare locală:
„Am plătit lucrări în valoare de 6,7 miliarde de lei, datorii de pe 2024.
Am instituit niște criterii de plată, criterii de prioritizare. (…) Sunt 234 de miliarde de lei investiți în comunitățile locale, ceea ce este o sumă frumoasă, chiar uriașă.”
- Despre întârzierile în programul național de construire de creșe:
„Inițial, programul a fost pornit din bugetul de stat, dar când a apărut oportunitatea PNRR-ului, o parte din aceste investiții au fost transferate pe finanțarea europeană. (…) Noi trebuie să finalizăm 110 creșe pe PNRR (până în 2026). Din punctul meu de vedere, este posibil.”
- Despre nerepararea unor drumuri de pământ și poduri cerute de Armată:
„Nu e în regulă. Deci nu e în regulă. Atâta pot să vă spun. Altă declarație nu am cum să vă dau pe această temă. Noi ne-am implicat și ne vom implica în continuare.”
- Despre bazinul acoperit de înot de la Complexul Sportiv Lia Manoliu, închis din 2018, în care ar vrea să se pregătească David Popovici:
„În 30 decembrie 2024, s-a promovat un memorandum în ședința de guvern astfel încât s-a putut încheia contractul de finanțare cu proiectantul care a fost declarat câștigător. El, astăzi, lucrează la studiul de fezabilitate.
Termenul (n.r. de finalizare a proiectării) este 13 iunie 2025.”
- Despre reducerea salariilor și a altor venituri ale șefilor Companiei Naționale de Investiții:
„Este acea recompensă care s-a dat salariaților la pensionare, de la cinci până la 10 salarii. (…) Acest lucru va fi eliminat printr-un act normativ.”
Zece luni și cinci scrisori oficiale, insuficiente pentru pietruirea unui drum
Ministerul Apărării Naționale (MApN) se roagă din iulie anul trecut de Ministerul Dezvoltării să repare mai multe drumuri de pământ, podețe și un pod din județele Brașov, Sibiu și Mureș.
Acestea ar urma să fie folosite de Armata Română și de structuri ale unor țări aliate din NATO pentru transferul de trupe și mașini de luptă de la aeroporturile din aceste zone către baza militară de la Cincu, din județul Brașov, unde staționează Grupul de Luptă al Alianței Nord Atlantice.
La one2one, ministrul Dezvoltării spune că odată ce a revenit pe această funcție, în decembrie 2024, a reușit să inițieze actul normativ necesar, o ordonanță, prin care s-au alocat, în ianuarie, banii necesari reparațiilor solicitate de MApN.
De la momentul adoptării ordonanței, 30 ianuarie 2025, au trecut peste două luni, dar autoritățile locale nu au reușit să înceapă lucrările la drumurile și podurile cerute de Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Externe și ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului în 2024.
Este vorba despre:
- drumul de pământ care face legătura între DJ 104J şi accesul la o locație din Făgăraş;
- drumul de exploatare/vecinătate de interes local care face legătura între DJ 104A şi o locație din Comuna Şinca (județul Braşov), pe care se află trei podețe, dintre care două trebuie reparate;
- drumul de exploatare care face legătura între DJ 7C şi o locație din Cârţişoara (județul Sibiu), aflat pe o tarla;
- extinderea străzii 13 Decembrie din Municipiul Braşov;
- finalizarea mai rapidă a podului de la Voila;
- repararea podului peste râul Şaeş de la Sighișoara.
Ministrul Cseke Attila explică: „La Cârțișoara, este vorba de o pietruire de drum. Am discutat cu domnul primar, oamenii au fost acolo, se pregătesc documentele.”
„În ceea ce privește celelalte obiective de investiții, aici suntem în legătură cu autoritatea locală, dar și cu Ministerul Apărării, pentru că la Sighișoara, pe podul peste râul Șaeș, încă nu avem documentația de la primărie ca să putem încheia contractul”, mărturisește ministrul Dezvoltării.
Investițiile solicitate de Armată și ambasade erau vitale pentru organizarea, în mai 2025, a exercițiului NATO cu numele „Dacian Spring 25”.
În timpul exercițiului, urma ca Grupul de Luptă al NATO din România, condus de Franța, să ajungă la nivelul de brigadă. Adică Franța să aducă cel puțin încă 2.000 de militari în România, la Cincu (județul Brașov) și în alte locații, suplimentar față de cei 1.500 care există deja.
Acestora urmau să li se alăture și alți militari din state NATO și, astfel, peste 4.000 de militari români și străini să simuleze dislocarea rapidă în România și misiuni de apărare pe teritoriul național.
În martie 2025, lideri francezi au anunțat amânarea dislocării trupelor franceze în România până la toamnă, din cauza campaniei electorale din România pentru alegerile prezidențiale din luna mai.
Întrebat de Europa Liberă marți, 8 aprilie, într-o conferință de presă, despre întârzierile la reparațiile de drumuri și poduri cerute de Ministerul Apărării și trei aliați ai României din NATO – Franța, Belgia și Luxemburg, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat:
„Cred că atunci când, în țara noastră, oameni care nu-și fac datoria vor păți ceva, vor fi sancționați, nu vor mai ocupa aceste funcții, va fi un prim semnal că ocuparea unui post nu este doar o onoare, o demnitate sau o oportunitate pentru un câștig mai bun, ci înseamnă și o mare responsabilitate, care vine cu ocuparea acestui post, pe care trebuie să ți-o asumi și să ți-o exerciți în interesul serviciului public pe care le reprezinți”.
Între iunie 2023 și decembrie 2024, ministru al Dezvoltării a fost Adrian Veștea, ales anul trecut președinte al Consiliului Județean Brașov și secretar general al Partidului Național Liberal.
Bazinul de înot acoperit de la Lia Manoliu, în etapa de proiectare, la șapte ani de la închiderea lui
Bazinul de înot acoperit de la Complexul Sportiv Național Lia Manoliu este închis din 2018. Bazinul a fost închis acum șapte ani, după ce în apă a fost văzut un șobolan.
De atunci, bazinul s-a degradat constant, după cum a arătat recent, Pro TV, într-un reportaj al emisiunii „România, te iubesc”.
Iarna, înotătorul David Popovici și alți sportivi se antrenează în bazinul de vară, acoperit cu un balon.
Compania Națională de Investiții nu a reușit în ultimii ani să selecteze companii care să proiecteze și să refacă bazinul acoperit.
Șefa Companiei Naționale de Investiții, Manuela Pătrășcoiu, a declarat pentru Europa Liberă, anul trecut, că selecția pentru desemnarea unei firme care să proiecteze și să facă lucrările de renovare a bazinelor din complexul național din București a fost blocată de două ori.
În acest bazin a învățat să înoate campionul olimpic și mondial David Popovici.
În 2024, după ce a câștigat două medalii olimpice la Paris, Popovici a declarat:
„Eu mă antrenez la Lia Manoliu în același bazin în care am și învățat să înot la patru ani. De foarte mult timp se promite că se va face ceva, dar nu se începe niciodată nimic. Când e frig afară, noi ne antrenăm într-un balon, unde o persoană care nu e obișnuită, dacă stă trei minute, simte că se sufocă. În condițiile pe care le avem, trebuie să facem ce putem.
Nu se va schimba ceva doar dacă vorbim despre asta. Trebuie să se facă presiuni, să le fie adus la cunoștință, trebuie să ne punem pe treabă, pentru ca avem un campion olimpic din an în paște”.
La one2one, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că, în prezent, refacerea bazinului acoperit de înot de la „Lia Manoliu” este în etapa de proiectare.
Fază care trebuie finalizată în iunie, iar apoi Compania Națională de Investiții trebuie să organizeze o licitație pentru refacerea propriu zisă, a detailat Cseke Attila.
„Dacă el (n.r. proiectul) corespunde din punct de vedere tehnic, intră în procedură de aprobare a documentației tehnico-economice și la final, mai mult ca sigur va fi o hotărâre de guvern ca să aprobăm investiția, după care să intre în licitație”, a spus ministrul Dezvoltării.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
