Ministerul Justiției a decis să anuleze o dezbatere publică pe marginea proiectului de desființare a Secției speciale de anchetare a magistraților, care urma să aibă loc luni, și anunță întreruperea procedurii de dezbatere publică a proiectului de lege până după învestirea unui nou Guvern.
Ministerul Justiției precizează că decizia a fost luată la solicitarea unei organizații neguvernamentale.
„Urmare solicitării din data de 21 februarie 2020 a Centrului de Resurse Juridice, inițiatorul dezbaterii publice anunțate pentru data de 24 februarie 2020, ora 10, de a se întrerupe procedura de dezbatere publică a Proiectului de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, Ministerul Justiției comunică anularea dezbaterii publice anunțate, urmând ca organizarea dezbaterii să fie reprogramată, în condițiile legii, după învestirea unui nou Guvern”, precizează anunțul Ministerului Justiției.
În scrisoarea din 21 februarie, prin care cerea întreruperea procesului de consultare publică pe marginea proiectului de desființare a Secției speciale, Centrul de Resurse Juridice aducea mai multe argumente:
- Fiind un Guvern interimar, acesta nu poate îndeplini decât actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern, conform art.110, alin.4 din Constituție.
- De asemenea, conform art.37 alin.3 din OUG 57/2019 privind Codul administrativ, în cazul încetării mandatului în condițiile prevăzute de Constituție (în cazul de față demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură), acesta poate să emită numai acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi, respectiv nu poate emite ordonanțe, ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de legi.
- Adoptarea unui act normativ este un proces care cuprinde mai multe etape, indisolubil legate unele de altele, care implica inițierea actului normativ (în cazul de față de către Ministerul Justiției), culegerea de propuneri venite ca urmare a aducerii actului normativ la cunoștința celor interesați, organizarea unei dezbateri publice (dacă se solicită acest lucru), prelucrarea și consemnarea tuturor punctelor de vedere exprimate, definitivarea proiectului din perspectiva autorițătii inițiatoare urmată de trimiterea acestuia către autoritățile avizatoare (art.7 și art.8 din Legea 52/2003).
- Procesul de adoptare a unei legi, cu toate fazele descrise mai sus, trebuie nu numai inițiat, dar și finalizat de către un ministru plin și nu interimar.
Ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică, pe 4 februarie, un proiect de lege prin care desființează Secția specială de anchetare a magistraților, dar introduce două noi pârghii: avizul din partea Procurorului General pentru începerea urmăririi penale în cazul unui magistrat și avizul din partea CSM pentru trimiterea în judecată a unui procuror sau judecător.
Forumul Judecătorilor din România și Inițiativa pentru Justiție au atras atenția, într-un comunicat de presă, că asemenea prevederi nu au fost cerute niciodată de ”magistrații onești” și că ele sunt, de fapt, niștre privilegii. Reprezentanții magistraților au avertizat că se încalcă ”fără dubii independența procurorului de caz, creând un super-procuror, care se va bucura de impunitate totală, cât timp nu va avea cum să-și încuviințeze cercetarea propriei persoane”.
Ministrul Cătălin Predoiu a declarat ulterior, pe 5 februarie, că nu a introdus o „superimunitate”, ci o „asigurare pentru imparțialitate” și că a luat act de reacțiile critice la adresa proiectului de desființare a Secției speciale din justiție.
