Rusia și Ucraina au convenit să deschidă joi nouă coridoare umanitare
Irina Vereșciuk, vicepremierul Ucrainei, a anunțat că astăzi vor fi disponibile nouă coridoare umanitare pentru evacuarea civililor din zonele atacate de Rusia.
Potrivit Reuters, ea a declarat că civilii vor trebui să folosească mașini private pentru a evada din orașul asediat Mariupol.
Alte rute de evacuare sunt cele din Berdiansk, Tokmak și Enerhodar, iar cele din estul regiunii Luhansk vor funcționa doar dacă forțele rusești de ocupație își vor opri bombardamentele.
Vereșciuk a susținut că miercuri nu au fost create coridoare, pentru că Rusia nu a putut să își controleze forțele de pe teren și să respecte încetarea focului convenită la nivel local.
Rusia avertizează cu desfășurări nucleare în țările baltice dacă NATO va admite Suedia și Finlanda
Rusia a avertizat NATO că, dacă Finlanda și Suedia se vor alătura alianței militare, va lua măsuri în regiunea baltică.
„Nu se mai poate vorbi despre un statut de zonă liberă de arme nucleare pentru țările baltice - echilibrul trebuie restabilit. Până astăzi, Rusia nu a luat astfel de măsuri și nici nu avea de gând să o facă”, a spus Dmitri Medvedev, potrivit Reuters.
Medvedev este vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei din 2020. El a fost anterior președinte și prim-ministru al Rusiei și este un aliat pe termen lung al lui Vladimir Putin.
Finlanda și Suedia au făcut miercuri un pas important în direcția aderării la NATO, după ce premierii lor au declarat că invazia Rusiei în Ucraina a schimbat „întregul peisaj de securitate al Europei” și a „modelat dramatic mentalitățile” în țările nordice.
Prim-ministrul finlandez, Sanna Marin, a declarat miercuri că țara sa, care are o graniță de circa 1.300 de kilometri cu Rusia, va decide dacă va solicita aderarea la alianță „destul de repede, în câteva săptămâni, nu în câteva luni”, în ciuda riscului de a înfuria Moscova.
CNN: Scufundarea navei Moskva, o lovitură uriașă de imagine pentru Rusia
Una dintre cele mai importante nave de război ale marinei rusești plutește abandonată sau se află pe fundul Mării Negre, o lovitură masivă pentru o armată care se luptă cu rezistența ucraineană, la 50 de zile de la invazia lui Vladimir Putin, se arată într-o analiză CNN.
Din cauza furtunilor din Marea Neagră, care împiedică capturarea imaginilor din satelit și datele satelitare senzoriale, încă nu există o confirmare vizuală cu privire la starea crucișătorului rusesc.
Analiștii consultați de postul de televiziune american au remarcat că un incendiu la bordul unei astfel de nave poate duce la o explozie catastrofală, care ar putea să o scufunde.
„Doar pierderea unui submarin cu rachete balistice sau a lui Kutznetsov (singurul portavion rusesc) ar provoca o lovitură mai gravă pentru moralul rusesc și pentru reputația marinei în fața publicului rus”, a declarat Carl Schuster, căpitan în retragere al marinei americane și fost director de operațiuni la Centrul Comun de Informații al Comandamentului SUA din Pacific.
Acesta a mai spus că atunci „când un incendiu ajunge la magazia (sau magaziile) de muniție, ai două opțiuni: să le inunzi sau să abandonezi nava; în caz contrar, echipajul tău se află la bord pentru a fi distrus de explozia catastrofală care urmează unui incendiu care atinge câteva sute de tone de muniție”.
Alessio Patalano, profesor de război și strategie la King's College din Londra, a declarat că pierderea navei de război ar fi o „lovitură masivă” pentru Rusia.
„Navele operează departe de atenția publicului și activitățile lor sunt rareori subiect de știri. Dar ele sunt mari bucăți plutitoare ale teritoriului național, iar atunci când pierzi una, o navă-amiral, mai ales, mesajul politic și simbolic - pe lângă pierderea militară - iese în evidență tocmai din această cauză”, a spus el.
Lituania respinge „avertismentul” Rusiei privind amplasarea de arme nucleare în Kaliningrad: Sunt deja acolo
Prim-ministrul Lituaniei, Ingrida Simonyte, a respins avertismentul lui Dmitri Medvedev, care amenința NATO cu privire la posibilitatea aderării Finlandei și Suediei, ca fiind „nimic nou”.
„Faptul că Rusia amenință, nu este nimic nou. Kaliningrad este o zonă foarte militarizată, este de mulți ani și se află în regiunea baltică”, a spus ea, citată de The Guardian.
„Cred că prezența acestor țări (Finlanda și Suedia) ca membri ai Alianței ar consolida, de fapt, foarte mult atât Alianța, cât și aceste țări și securitatea noastră. De îndată ce o astfel de decizie va fi anunțată, și sper că va fi anunțată, cred că țările baltice vor avea un motiv foarte serios pentru a o întâmpine cu bucurie”, a mai spus Ingrida Simonyte.
Dmitri Medvedev a declarat anterior că, dacă Finlanda și Suedia se vor alătura NATO, nu se va mai putea vorbi despre o zonă baltică fără arme nucleare.
Însă, ministrul lituanian al apărării a sugerat că acest lucru este lipsit de sens, deoarece armele nucleare au fost desfășurate în exclava rusă Kaliningrad din Marea Baltică încă dinaintea invaziei din 24 februarie.
„Amenințările actuale ale Rusiei par destul de ciudate, când știm că, chiar și fără situația actuală de securitate, ei păstrează arma la 100 km de granița Lituaniei. Armele nucleare au fost întotdeauna păstrate în Kaliningrad. Comunitatea internațională, țările din regiune, sunt perfect conștiente de acest lucru. Ei o folosesc ca pe o amenințare”, a declarat Arvydas Anusauskas.
Exclava rusă Kaliningrad, situată pe țărmul Mării Baltice, se află între Lituania și Polonia, care sunt țări membre NATO.
