Linkuri accesibilitate

Marea Britanie acuză Rusia că plănuiește să mineze Marea Neagră


Marea Britanie spune că Rusia nu vrea să-și asume atacarea directă cu rachete a navelor comerciale care folosesc coridorul umanitar nou creat pentru Ucraina, și că vrea să le distrugă pe ascuns, după care va da vina pe Ucraina pentru pierderea oricăror transport maritim. 
Marea Britanie spune că Rusia nu vrea să-și asume atacarea directă cu rachete a navelor comerciale care folosesc coridorul umanitar nou creat pentru Ucraina, și că vrea să le distrugă pe ascuns, după care va da vina pe Ucraina pentru pierderea oricăror transport maritim. 

Marea Britanie a acuzat Rusia că complotează să saboteze tancurile civile încărcate cu cereale ucrainene prin plantarea de mine maritime în apropierea portului de la Marea Neagră.

Marea Britanie spune, în baza unor informații declasificate, că Rusia nu vrea să-și asume atacarea directă cu rachete a navelor comerciale care folosesc coridorul umanitar nou creat pentru Ucraina, și că vrea să le distrugă pe ascuns, după care va da vina pe Ucraina pentru pierderea oricăror transport maritim.

Anunțul a fost făcut de Ministerul de Externe britanic, iar Marea Britanie a declarat că face publică informația pentru a descuraja Moscova să pună în aplicare planul, scrie The Guardian.

James Cleverly, șeful diplomației britanice, a acuzat Rusia de „țintirea pernicioasă” a navelor civile și a vorbit de „încercările cinice ale Rusiei de a da vina pe Ucraina pentru atacurile lor”.

Navele comerciale care transportă cereale ucrainene pentru export sunt amenințate încă din luna iulie de Rusia, de când Moscova s-a retras din acordul, inițiat de ONU și Turcia, menit să protejeze exporturile de alimente după ce Rusia a atacat total Ucraina pe 24 februarie 2023.

Kievul a creat un coridor umanitar alternativ în august, în care navele călătoresc în apele teritoriale ale Turciei, Bulgariei și României, înainte de a trece aproape de Ucraina, unde sunt expuse riscului unui atac rusesc. Câteva nave au folosit ruta, dar problemele de siguranță rămân.

Experții spun că Rusia are capacitatea de a pune mine maritime lângă porturile de la Marea Neagră, cum ar fi Odesa și Ciornomorsk, folosind cele trei submarine din clasa Kilo, fiecare capabilă să transporte 24 de mine.

Teama că aceste mine ar putea oricând exploda este suficientă pentru a descuraja navele să ducă cereale ucrainene către piețele cheie din Orientul Mijlociu, Africa de Est și nu numai.

Marea Britanie a declarat că dorește să colaboreze cu Ucraina și aliații pentru a îmbunătăți siguranța transportului comercial, utilizând capacități de informații și supraveghere, deși recunoaște că amenințarea din partea Rusiei rămâne „la cel mai înalt nivel”.

Luna trecută, Marea Britanie a declarat că Rusia a tras, în august, două rachete de croazieră Kalibr asupra unei nave de marfă sub pavilion libian din Odesa.

Ambele rachete au fost doborâte cu succes de Ucraina, un alt motiv pentru care Moscova ar putea lua în considerare o schimbare de tactică.

Rusia a atacat în forță porturile și silozurile de cereale ale Ucrainei încă din luna iulie și a reușit să distrugă aproximativ 300.000 de tone de cereale, care ar fi putut „hrăni peste 1,3 milioane de oameni timp de un an”, spune Ministerul de Externe al Marii Britanii.

Înainte de începerea războiului, Ucraina acoperea 8-10% din exporturile globale de grâu și 10-12% din exporturile de porumb și orz.

Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat recent la o întâlnire a țărilor BRICS (acronim care se referă la țările membre: Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud)”. că Rusia este un „furnizor responsabil” de alimente și cereale pentru țările africane și că ar putea lua locul Ucrainei ca furnizor internațional de cereale.

El pretinde că Rusia a fost obstrucționată în mod deliberat în furnizarea de cereale și îngrășăminte în străinătate și că a fost învinuită pe nedrept pentru situația actuală de criză pe piața mondială.

„Am atras în mod repetat atenția asupra faptului că într-un an în cadrul acordului, un total de 32,8 milioane de tone de marfă au fost exportate din Ucraina, dintre care peste 70% au ajuns în țări cu venituri medii și înalte, inclusiv Uniunea Europeană, doar aproximativ 3% au plecat în țările cel mai puțin dezvoltate, mai puțin de 1 milion de tone”, a spus el, citat de The Guardian.

Declarațiile lui Putin contrazic evidența înregistrată de Organizația Națiunilor Unite, care a susținut atunci când Rusia a părăsit acordul că acesta a fost în beneficiul acestor state, contribuind la scăderea prețurilor la alimente cu peste 20% la nivel global.

Potrivit ONU, acordul a furnizat cereale către 45 de țări de pe trei continente - 46% în Asia, 40% în Europa de Vest, 12% în Africa și doar 1% în Europa de Est.

„Am spus în repetate rânduri că țara noastră are capacitatea de a înlocui cerealele ucrainene atât comercial, cât și ca ajutor gratuit pentru țările nevoiașe, mai ales că recolta noastră se așteaptă din nou să fie perfectă în acest an”, a declarat Putin.

El a mai spus că utilizarea dolarilor americani în comerțul dintre națiunile Brics este în scădere, pe măsură ce țările se îndreaptă către monedele naționale și se îndepărtează de dolari într-un „proces ireversibil de dedolarizare”.

Rusia s-a retras recent din acordul internaţional, intermediat de Turcia și ONU, care permitea Ucrainei să îşi exporte în siguranţă cerealele prin porturile sale de la Marea Neagră exact în perioada în care a început recoltatul.

Rusia a susținut că a renunțat la pact pentru că cererile sale de îmbunătățire a propriilor sale exporturi de cereale și îngrășăminte nu ar fi fost îndeplinite.

Decizia Rusiei a pus în pericol o rută importantă pentru Ucraina, unul dintre cei mai mari cultivatori şi exportatori de cereale şi oleaginoase.

După retragerea din acord Rusia a atacat unul din cele mai mari porturi ucrainene la Dunăre iar cotaţiile la grâu şi porumb au crescut.

Blocul a fost fondat la inițiativa Rusiei ca un club informal în 2009 pentru a le oferi membrilor săi o platformă de contestare a ordinii mondiale dominate de SUA și aliații săi.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG