De duminică, 1 octombrie, salariul minim brut se majorează cu 10%, de la 3.000 la 3.300 de lei, fără indemnizații, sporuri şi alte adaosuri, potrivit Hotărârii adoptate joi de Guvern.
Peste 1,86 milioane de salariați, cei mai mulți din transporturi, comerț și IMM-uri, adică aproximativ o treime dintre angajații din România, vor beneficia direct de majorarea cu 300 de lei a salariului minim brut.
„Ne dorim să existe o altă treaptă de creștere în anul 2024, pe care o vom discuta, evident, cu partenerii sociali”, declara premierul Marcel Ciolacu în ședința de joi.
Aceeași majorare, trei cifre diferite
În cifre nete, creșterea de 10% înseamnă un salariu de 2.079 lei pe lună (aproape 420 de euro), față de 1.898 lei cât era până acum, spune Ministerul Muncii într-un comunicat.
Precizarea cu privire la majorarea netă cu 181 de lei (aproximativ 36 de euro) a venit după ce, dinspre Executiv, au fost înaintate trei sume diferite pentru salariul minim net.
Ministrul Muncii a transmis în primă fază, pe surse, o creștere cu 98 de lei pe lună (aproape 20 de euro).
Ministerul Finanțelor dădea o creștere de numai 83 de lei (peste 16 euro), pentru ca purtătorul de cuvânt al guvernului să vină într-un final cu aceeași sumă stabilită de Ministerul Muncii prin comunicat: 181 de lei.
Întrebat în conferința de presă cum este posibil ca, în mai puțin de 24 de ore, să fie înaintate trei variante diferite, reprezentantul guvernului a răspuns că „în cel mai rău caz, sunt două informații, în sensul că suma pe care v-am comunicat-o eu este de la Ministerul Muncii”.
„La întrebarea asta ce răspuns vreți să vă dau? Cum e posibil? Eu v-am spus că am venit în fața dumneavoastră cu cea mai recentă informație pe care o am de la Ministerul Muncii”, a mai spus Mihai Constantin, întrebat din nou cum este posibil să apară în presă trei scenarii diferite.
Purtătorul de cuvânt al guvernului nu a explicat nici ce se va întâmpla cu cei 200 de lei scutiți de taxe din salariul minim, măsură prevăzută în Ordonanța de Urgență 168 pe 2022.
„Trebuie să ne uităm împreună la detaliile acestea. Nu vreau să risc să dau un răspuns din memorie, care ar putea să nu fie, să nu respecte cu acuratețe textul hotărârii. Îl punem la dispoziție și găsim și răspunsurile”, a răspuns Mihai Constantin.
Firmele se așteptau la majorare abia peste trei luni
Dincolo de costurile mai mari cu salarizarea, care vor veni odată cu această suplimentare, mediul privat reclamă majorarea bruscă a salariului minim.
De altfel, salariul minim brut a ajuns la 3.000 de lei chiar de la 1 ianuarie 2023, când a urcat de la 2.550 de lei, iar noua majorare era așteptată tot de la începutul anului.
În plus, firmele au acuzat Guvernul că nu a ținut cont de negocierile purtate anul trecut și că bugetele de salarii stabilite pentru ultimele trei luni ale anului vor trebui refăcute peste noapte.
„Creșterea salariului minim de la 1 octombrie încalcă o cutumă și unul dintre puținele lucruri predictibile pentru mediul de afaceri, și anume că el era negociat în toamna anului curent între sindicate, patronate și Guvern pentru a intra în vigoare la începutul anului următor”, a spus directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, Radu Burnete.
„Este greșit ca această majorare să fie implementată într-un timp atât de scurt, mai sunt trei zile până la aplicare”, a completat reprezentantul patronatelor.
„Practic, mâine, toate companiile ar trebui să actualizeze toate contractele pentru angajații remunerați cu salariul minim”, spus Burnete.
El a menționat că „predictibilitatea este deja extrem de scăzută din cauza lipsei de transparență cu care au fost tratate măsurile fiscale”, iar bugetele pentru anul viitor vor fi și mai afectate din cauza acestei aprobări în pripă.
Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii, a acuzat la rândul său decizia unilaterală a Guvernului, cu aplicare imediată.
Creșterea „trebuia să aibă loc la 1 ianuarie 2024, așa cum a fost în fiecare an, după discuții serioase cu partenerii sociali”, a spus Jianu.
„Trebuie să începem să vorbim de salarii minime diferențiate, pentru că productivitatea este de la 1 la 5 ca diferențiere” între domeniile de activitate, a adăugat președintele CNIPMMR.
Una este competitivitatea în IT şi alta este în turism sau agricultură, a menționat el.
Avantaj, statul
Guvernul afirmă în nota de fundamentare a hotărârii că un salariu minim cu 10% mai mare va stimula puterea de cumpărare și că, în mod paradoxal, va reduce munca la negru.
În document se mai arată că majorarea salariului minim „poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forță de muncă datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariați”.
Ce nu spune guvernul este ca această măsură înseamnă venituri mai mari la buget, în jurul 2,4-2,5 miliarde de lei pe an.
Dacă în luna septembrie statul lua prin taxele pe muncă 1.102 lei la fiecare salariu minim, începând din octombrie va lua 1.221 de lei.
Astfel, s-ar întoarce la buget peste 220 de milioane de lei în plus în fiecare lună, prin taxarea salarială a celor 1,86 milioane de angajați plătiți cu minimul pe economie, conform calculelor Europa Liberă.
În plus, Ministerul Muncii spune că diferența de 10% pe care o va lua în plus fiecare angajat plătit cu salariul minim va reduce riscul de sărăcie și excluziune socială.
Dar măsura atrage automat și creșterea veniturilor parlamentarilor, ale căror venituri sunt calculate după un coeficient asociat nivelului salariului minim.
De asemenea, un alt efect al modificării salariului de bază minim brut pe țară este majorarea punctului de amendă întrucât acesta se raportează la salariul minim.
În prezent, punctul de amendă este de 145 de lei, fiind plafonat încă din 2017, când salariul era de 1.450 de lei.
Zilele trecute, Poliția Română a cerut ca punctul de amendă să crească la 165 de lei, de la începutul anului viitor. Măsura ar fi susținută politic în Ministerul de Interne.
În ceea ce privește creșterea inflației, studiile arată că impactul asupra prețurilor este unul minim.
Amânare în construcții și agricultură. Angajații pierdeau bani
Măsura majorării salariului minim brut cu 10% nu se aplică salariaților din agricultură și industria alimentară.
Până la 900.000 de salariați sunt afectați, după ce ordonanța de urgență pregătită de guvern nu a mai fost adoptată, deoarece calculele ulterioare au arătat că veniturile reale ar fi scăzut, în ciuda majorărilor de pe hârtie.
Motivul? Proiectul de lege cu noile măsuri fiscal-bugetare prevede că angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti contribuțiile la asigurările de sănătate (CASS).
Prin urmare, salariul minim în construcții rămâne la 4.000 de lei brut (3.150 lei net), iar cel din agricultură și industria alimentară va fi 3.000 de lei brut (2.362 lei net).
„Calculele prezentate de Ministerul Finanțelor arată că în urma introducerii asigurărilor de sănătate pentru toți angajații, indiferent de activitate, salariul minim net al angajaților din construcții, agricultură și industrie alimentară ar fi putut scădea”, a spus premierul Marcel Ciolacu, în ședința de guvern de joi.
Guvernul urmează să anunțe în luna noiembrie noul proiect.
„Până atunci, toate salariile din construcții, agricultură și industria alimentară vor rămâne la fel. Cu alte cuvinte, vor rămâne neafectate, deoarece au încă scutirea la CASS”, a mai spus președintele PSD.
Opoziția a acuzat guvernul Ciolacu de „incompetență și dezinteres”, după ce s-a descoperit că angajații din construcții a fi rămas fără câteva sute de lei în buzunar pe lună, odată cu eliminarea facilităților fiscale.
„Din cauză că guvernanții PSD-PNL au angajat funcționari pe pile, cunoștințe și relații ani la rând (...) niciun responsabil politic nu s-a interesat de rezultatul schimbărilor în buzunarele angajaților”, a spus deputatul USR Cristian Seidler.
„Când într-un final și-au dat seama, au corectat prostia cu o nemernicie și mai mare. Conform regulilor de acum, angajații din construcții nu vor pierde 56 de lei, ci câteva sute de lei din salariul net (în mână)”, a mai spus parlamentarul.
În prezent, angajații din construcții au salariul minim brut de 4.000 de lei (3.150 de lei net), dar nu plătesc asigurări de sănătate și nici impozit pe venit, o măsură intrată în vigoare din 2018.
Legea pentru care guvernul Ciolacu și-a angajat răspunderea în Parlament introduce plata asigurărilor de sănătate și pentru angajații din construcții. Adică, o taxare suplimentară de 10% începând cu salariul aferent lunii octombrie.
„Așa că Guvernul s-a gândit să crească salariul minim brut pentru ei la 4.500 de lei, tot de la 1 octombrie. Doar că nimeni din Guvern nu s-a obosit să calculeze cât ar fi netul în aceste condiții. Suma ar fi de 3.094 de lei. Cu 56 de lei mai puțin”, a afirmat Seidler, conform unui comunicat.
„După ce sindicatele au sesizat problema, guvernul a decis să nu le mai crească salariul minim brut. În felul acesta prostia inițială a fost dată la o parte și a rămas o nemernicie și mai păguboasă pentru angajații din construcții. Ei rămân cu 4.000 de lei brut, dar și cu taxa suplimentară de 10%, așa că vor pierde sute de lei lunar din salariul net”, a mai spus Cristian Seidler.
