Comunitatea Economică a Statelor Africii de Vest (ECOWAS) va purta discuții cu junta militară care a preluat puterea în Niger joi, 10 august.
ECOWAS, bloc format din 15 națiuni, a condamnat lovitura de stat, iar de modul în care va fi gestionată criza din Niger va depinde credibilitatea sa; e a șaptea lovitură de stat din regiune din ultimii trei ani, iar ECOWAS a promis că preluările de putere în acest mod nu vor mai fi tolerate.
Blocul a convenit inclusiv un posibil plan de acțiune militară împotriva juntei care a preluat puterea în Niger, însă decizia finală va aparține celor 15 șefi ai statelor membre.
Un eventual conflict militar ar destabiliza și mai mult una dintre cele mai sărace regiuni ale lumii din punct de vedere economic, bogată însă în resurse minerale.
Uraniul, un metal radioactiv folosit pe scară largă pentru producerea energiei nucleare și tratarea cancerului, este unul dintre cele mai importante produse de export ale Nigerului.
Țara este al șaptelea mare producător de uraniu din lume și a fost în 2022 al doilea cel mai mare furnizor de uraniu al Uniunii Europene.
Reacția SUA
„Nu există nicio îndoială că diplomația este cea mai bună modalitate de a rezolva această situație”, a declarat marți secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, pentru postul de radio francez RFI.
Blinken a spus că SUA sprijină eforturile ECOWAS de a restabili ordinea constituțională în Niger și că e „în contact regulat cu lideri din Africa, cu ECOWAS, cu Uniunea Africană și, desigur, cu partenerii noștri din Europa, inclusiv cu Franța.”
Secretarul de stat american nu a oferit detalii despre viitorul celor aproximativ 1.100 de militari americani din Niger, care au rămas în bazele militare americane și în ambasada SUA.
Americanii au trupe în Niger de aproximativ un deceniu, în special pentru consilierea și antrenarea forțele nigeriene în eforturile de combatere a terorismului din regiune.
Luni, în capitala Niamey a ajuns și adjunctul interimar al secretarului american de stat, Victoria Nuland, care a discutat cu reprezentanții juntei militare.
Victoria Nuland a descris luni discuțiile ca fiind „directe și dificile”, la finele întâlnirii de două ore cu comandanții grupării rebele, care au refuzat să demisioneze.
Nuland a mai spus că reprezentanții juntei nu i-au permis să se întâlnească și cu președintele ales Mohamed Bazoum, care a fost plasat în arest după lovitura de stat de pe 26 iulie.
Efectele asupra Franței și a UE
Deznodământul din Niger ar putea este deosebit de important și pentru Europa, spune pentru Al Jazeera Ben Godwin, șeful de analiză la Prism Political Risk Management din Londra.
Țara africană a fost al doilea cel mai mare furnizor de uraniu natural al UE anul trecut, după Kazahstan, livrând un sfert din totalul importat de blocul european.
Agenția nucleară a Uniunii Europene, Euratom, a declarat săptămâna trecută că nu vede niciun risc imediat pentru producția de energie nucleară în Europa dacă Nigerul și-ar reduce livrările de uraniu, deoarece utilitățile din bloc au stocuri care să dureze trei ani.
Dintre țările UE, Franța, care are una una dintre cele mai avansate infrastructuri nucleare din UE, cu aproape 70% din mixul său energetic derivat din energie nucleară, ar putea fi printre cele mai afectate.
Între 2005 și 2020, Nigerul a fost al treilea exportator de uraniu al Franței, cu 17,9% din totalul livrărilor (24.787 tone), potrivit datelor Euratom.
Kazahstanul este pe primul loc cu 20,1% (27.748 tone) din toate exporturile, iar Australia ocupă locul doi cu 18,7% (25.804 tone), scrie Euroactiv.
Președintele francez Emmanuel Macron, împreună cu alți lideri politici, a condamnat această mișcare, afirmând că „orice atac împotriva Franței și a intereselor acesteia nu va fi tolerat”.
Compania franceză Orano exploatează una dintre minele de uraniu din nord, în apropiere de orașul Arlit, angajând peste 900 de angajați – majoritatea localnici.
În urma loviturii de stat, autoritățile nigeriene au anunțat că vor îngheța exporturile de uraniu către Franța.
„Importurile noastre de uraniu sunt foarte diversificate, iar Nigerul reprezintă doar 4% din producția globală”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe jurnaliştilor, pe 31 iulie.
Ministerul Tranziției Energetice din Franța a confirmat, de asemenea, că nu ar exista riscuri de aprovizionare.
„Actuala criză nu implică riscuri pe termen scurt asupra capacităților de aprovizionare ale Orano atât în Franța, cât și la nivel internațional”, a mai spus un purtător de cuvânt al Orano pentru AFP.
Interesele Chinei
Liderii comuniști de la Beijing urmăresc și ei cu atenție evenimentele din Niger.
În Niger, companiile chineze au investiții în petrol și uraniu. CNPC, principala companie petrolieră a Chinei, construiește o conductă de țiței de 2.000 km de la câmpurile petroliere din sud-estul Nigerului până la un terminal portuar din Beninul vecin.
Dar lucrările la proiectul conductei s-ar fi oprit după ce ambasada chineză din Niger le-a spus cetățenilor chinezi din Niger să „fie vigilenți” și „să evite să iasă” din case.
China are o politică oficială de a nu se amesteca în afacerile interne ale altor națiuni, însă ar putea opta pentru finanțarea forțelor regionale de securitate, a Uniunii Africane sau a inițiativelor conduse de ONU pentru stabilitate în regiunea Sahel, unde are interese economice, potrivit observatorilor.
„Sper că siguranța personală a președintelui [Mohamed] Bazoum, un prieten al Chinei, ar putea fi asigurată”, a declarat Wu Peng, directorul general al Departamentului pentru Afaceri Africane al Ministerului de Externe al Chinei, pe platforma de socializare X, cunoscută anterior ca Twitter, citat de South China Morning Post.
