„România Educată” a fost lansat în dezbatere publică în 2018, la o festivitate la care au luat parte foști miniștri, organizații neguvernamentale, experți în educație, sindicaliști și elevi.
În calitate de consilier prezidențial pentru educație, Ligia Deca a coordonat direct proiectul lansat acum patru ani, a participat la dezbateri și la raportul final lansat în iulie 2021. Este cel mai consistent proiect asumat de Klaus Iohannis, dezbătut în ambele mandate ale președintelui.
La realizarea lui au lucrat până acum 64 de structuri din educație și 12.470 de persoane. Peste 80 de evenimente au fost organizate „sub egida proiectului”.
Președintele Klaus Iohannis a declarat luni, la numirea noului ministru al Educației, că „România Educată” „este realmente un proiect de ţară, de care România are foarte multă nevoie”. Președintele a spus că pachetul de legi în care e transpus proiectul „va trebui să ajungă cât se poate de repede în Guvern”.
Anul trecut, când a fost lansat raportul final al proiectului, Ligia Deca nu a dat vreun termen final pentru punerea în practică a ideilor din „România Educată”. Însă pentru majoritatea propunerilor din proiect termenul este de 2030.
Profesionalizarea carierei didactice, creșterea accesului la educație timpurie și reducerea analfabetismului functional de la 40%, cât e în prezent, la 20% sunt câteva dintre obiectivele din România Educată.
Legi noi, probleme vechi
Finalitatea proiectului de la Cotroceni sunt cele două legi ale educației pregătite de ministrul demisionar al Educației.
Sorin Cîmpeanu a lansat în grabă, în vacanța de vară, cele două proiecte pentru preuniversitar și universitar, iar timp de o lună a organizat dezbateri cu circuit închis. Cu toate acestea, profesorii și experții, dar și toți cei interesați de educație au trimis peste 10.000 de amendamente cu privire la prevederile legilor.
De când a fost lansat oficial proiectul „România Educată”, învățământul românesc nu a dus-o mai bine. Cifrele arată că abandonul școlar, de pildă, - una dintre marile probleme ale școlii românesc - a rămas la fel de mare. Ultimul raport Eurostat din 2021 arată că România, alături de Bulgaria, se află pe ultimele locuri în Europa în privința părăsirii școlii.
Cel mai pronunțat este abandonul din mediul rural, acolo unde unde peste 15% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani au terminat cel mult clasa a VIII-a, potrivit datelor de la Eurostat.
„Aproape o cincime (19,7%) dintr-o cohortă școlară se pierde pe parcursul învățământului primar și gimnazial în mediul rural, comparativ cu numai 4,9% în mediul urban”, arată și un raport MEN.
O problemă din sistemul de educație este și analfabetismul functional, care este măsurat în testele tip PISA, susținute de elevii în vârstă de 15 ani.
La ultima ediție a testării internaționale, cea din 2018, elevii români au obținut un scor mediu de doar 428 de puncte, în timp ce media europeană e de minimum 500 de puncte.
Adică, la proba de literație, 41% dintre elevii români cu vârste de 15 ani nu au reușit să înțeleagă ceea ce au citit, încadrându-se astfel în zona analfabetismului funcțional.
Cifrele din 2018 au fost confirmate anul acesta de rezultatele unui nou studiu național de literație, realizat de Platforma Digitală pentru Îmbunătăţirea Performanţelor Şcolare (BRIO) care arată că 42% dintre elevii din România nu pot interpreta o informație și nu pot avea propriile idei.
Lipsa profesorilor din școli și a personalului școlar calificat este o altă problemă rămasă nerezolvată de ani de zile. La examenul de titularizare din acest an s-a înregistrat cel mai scăzut procent de promovare.
Procentul notelor peste 7 a fost de doar 44,47%, cel al notelor între 5 și 7 de 35,49%, iar notele sub 5 au reprezentat 20%.
Profesor preuniversitar: România Educată nu a pornit de la problemele concrete ale educației
Un profesor universitar și unul preuniversitar au explicat pentru Europa Liberă în ce condiții ar putea România Educată și ministrul Ligia Deca să schimbe în bine educația din România.
Mihai Maci, lector universitar la Universitatea din Oradea, consideră că România Educată „este o colecție de generalități” din care e greu să scoți un ghid de pus în practică.
„România Educată a pornit invers, adică de la stabilirea acestor generalități care sunt considerate obiective pe termen lung. Nu a pornit de la problemele concrete ale educației. Nu se întâmplă niciodată să înceapă un an școlar fără să avem probleme cu logistica elementară, adică avem încă școli fără acoperișuri și cu toalete în curte”, spune Mihai Maci.
„Aceste lucruri se leagă de faimoasa bugetare a învățământului, iar dacă nu respectăm această bugetare măcar pentru latura logistică nu are rost să vorbim despre restul”, continua Mihai Maci.
Profesorul mai spune că de când a fost lansat „România Educată” și până azi, învățământul s-a schimbat în rău. „Dacă te uiți pe ratele abandonului școlar vezi că s-a accentuat independent de pandemie. Asta și pentru că școala contează foarte puțin în societate acum”, a mai spus Mihai Maci.
Lectorul universitar spune că legile educației, cu toate schimbările pe care le adduce, „mai mult vor încurca decât să rezolve problemele educației”.
„În postura de ministru, doamna Deca are un soi de misiune de sacrificiu. Dânsa are un profil de om onest, dar nu va putea face foarte multe. Pe de o parte pentru că trebuie să execute imperativul Cotroceniului, pe de altă parte pentru că sub ea vor fi alții care își vor face treburile și le vor acoperi cu numele ei”, consideră Mihai Maci.
Profesor preuniversitar: Legile educației ar trebui rescrise
Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane în Galați la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați, arată că timpul pentru implementarea proiectului România Educată este foarte scurt.
„Personal, eu cred că ar trebui un alt pachet de legi care să încerce să materializeze viziunea președintelui. Dacă se va lucra pe actualul pachet de legi, nu știu în ce măsură ele vor putea să reflecte spiritul din România Educată”, a spus Doru Căstăian.
Profesorul spune că „spiritul” legilor propuse de Cîmpeanu s-a îndepărtat de România Educată.
„De exemplu, ideea ca școlile să își sporească autonomia și să poată organiza propria admitere nu mi se pare greșită, atâta vreme cât dai șansa asta tuturor școlilor. Dar în legile educației râmâne doar autonomie extinsă pentru colegiile naționale. Or, mie nu mi se pare nici măcar o edulcorare a ceea ce prevedea România Educată, ci o deformare a spiritului ei”, spune Doru Căstăian.
„Părerea mea e că ar trebui regândite legile educației. Faptul că președintele Iohannis pare să condiționeze trecerea legilor educației de finalul mandatului său nu cred că e un lucru bun”, a mai precizat Căstăian.
Profesorul spune că în ultimii ani există o amelionare a bazei materiale a școlilor, dar mai ales în urbanul mare.
„Nu aș știi să vă spun ce lucruri s-au schimbat. Programele de la gimnaziu s-au modificat în spiritul testelor PISA, dar la liceu nu s-a întâmplat așa, dimpotrivă fostul ministru Cîmpeanu a spus că în următorii patru ani nu se vor schimba aceste programe”, a spus Doru Căstăian.
