Linkuri accesibilitate

Licitația de modernizare a bazei aeriene de la Câmpia Turzii, de 90 de milioane de euro, contestată


Un exercițiu România-SUA-NATO la baza aeriană de la Câmpia-Turzii, în județul Cluj (imagine de arhivă).
Un exercițiu România-SUA-NATO la baza aeriană de la Câmpia-Turzii, în județul Cluj (imagine de arhivă).

Licitația de aproape 90 de milioane de euro lansată de MApN pentru modernizarea bazei aeriene de la Câmpia-Turzii a fost contestată de două companii. România a aprobat anul trecut desfășurarea la această bază a unei misiuni NATO pentru asistență de securitate acordată Ucrainei.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a lansat pe 6 decembrie 2024 o licitație în valoare de 90 de milioane de euro, pentru modernizarea și extinderea bazei militare aeriene de la Câmpia-Turzii, din județul Cluj.

Deși licitația are termen de depunere a ofertelor 6 februarie 2025, ea a fost deja contestată de două companii. Una cere anularea procedurii, iar cea de-a doua solicită eliminarea unor criterii, pe care le consideră discriminatorii, conform Profit.ro.

Contestațiile au fost încărcate pe platforma națională de achiziții publice (SICAP).

Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” este una de importanță strategică nu doar pentru Armata Română, ci și pentru NATO. Aici au loc periodic exerciții sub egida alianței nord-atlantice.

Totodată, Guvernul României a aprobat în 2024 o hotărâre privind găzduirea, la Câmpia-Turzii, a unei misiuni de asistență de securitate și instruire NATO pentru Ucraina, denumită NATO-NSATU.

La baza aeriană din județul Cluj sunt operate 15 aeronave multirol F-16, utilizate în special pentru misiuni de poliție aeriană, sub comandă NATO.

De altfel la baza aeriană funcționează, de mai mulți ani, o structură a armatei SUA, echipată cu aeronave fără pilot (drone) MQ-9 Reaper.

În viitor, la Câmpia-Turzii ar urma să ajungă și avioane F-35, pentru care România a semnat deja un contract cu SUA.

Europa Liberă a scris în 2020 că baza militară de la Câmpia Turzii are o importanță deosebită pentru SUA, aproximativ 130 de milioane de dolari fiind prevăzuți în bugetul Forțelor Aeriene SUA, la capitolul investiții în Europa.

Pe lângă investițiile de la bazele Mihail Kogălniceanu și Borcea, între 2015-2020 SUA au investit aproximativ 14 milioane de dolari și la Câmpia Turzii, conform ambasadorului SUA din România de la acea vreme, Adrian Zuckerman.

Modernizare cu sute de milioane de euro la Câmpia-Turzii

Pe fondul importanței strategice a bazei aeriene de la Câmpia Turzii, Guvernul României a aprobat încă din 2018 un proiect de extindere și modernizare, împărțit pe mai mulți ani.

Valoarea totală a investițiilor a fost estimată atunci la peste 350 milioane de euro (1,67 miliarde de lei, cu TVA), pe o suprafață de 7,5 hectare, proces care a presupus inclusiv exproprieri.

Licitația în valoare de 90 de milioane de euro, lansată în decembrie 2024, reprezintă faza a doua proiectului de modernizare.

„Proiectul de îmbunătăţire a posibilităţilor de operare pe aerodromul Câmpia Turzii vizează realizarea în zona aerodromului a facilităţilor minime necesare operării în condiţii de siguranţă a unei escadrile dotată cu aeronave de luptă multirol şi dezvoltarea facilităţilor existente pentru asigurarea sprijinului logistic necesar”, se menționează în anunțul de licitație, de pe site-ul SICAP.

„Se va asigura dezvoltarea infrastructurii existente” şi „aducerea acesteia într-o configuraţie care să corespundă standardelor actuale” prin această investiție.

Toate elementele de infrastructură existente la această dată urmează „să fie integrate în noul proiect”, care presupune inclusiv realizarea de construcții noi, „care să permită funcționarea în condiții optime a zonei operaționale noi”.

De precizat că licitația restrânsă este gândită în două etape, documentația, încadrată ca secret de serviciu, urmând să fie pusă la dispoziția doar a ofertanților admiși în etapa a doua.

Valoarea totală a lucrărilor este de aproximativ 90 de milioane de euro (446,4 milioane de lei fără TVA). Durata contractului este de 5 ani și 8 luni, finanțarea fiind asigurată din surse bugetare, conform Agenda Construcțiilor.

Faza 1 a proiectului a început în urmă cu trei ani, la un cost de aproape 100 de milioane de euro, fără TVA. Contractul a fost câștigat de un consorțiu condus de compania românească Leviatan Design.

Joi, 23 ianuarie, compania a anunțat că a finalizat lucrările respective, scurtând cu 25% durata prevăzută inițial, conform unui comunicat publicat de Agerpres.

„Continuarea lucrărilor de extindere și modernizare a bazei militare, în același ritm, se dovedește a fi deosebit de importantă pentru implementarea restului proiectului, ținând cont de efortul realizat de Guvernul României pentru achiziționarea aeronavelor F-35”, menționează compania.

Anunțul Leviatan vine după ce, în decembrie 2024, compania a contestat licitația pentru faza a doua a lucrărilor, la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC). A invocat tocmai faptul că a realizat lucrările din prima fază.

În fapt, două contestații au fost încărcate pe site-ul de achiziții publice - SICAP, în 18 ianuarie 2025.

Cea de-a doua aparține companiei Aduro, tot din România - lidera consorțiului care a obținut în 2022 un contract de aproape 300 de de milioane de euro pentru extinderea bazei militare aeriene de la Mihail Kogălniceanu, Constanța, conform Profit.ro.

Leviatan Design solicită anularea procedurii, întrucât consorțiul pe care îl conduce ar fi proiectat - în baza contractului pentru Faza 1 - întreg obiectivul de investiție și se află de altfel în proces de execuție a acestei faze.

Compania mai susține, conform sursei citate, că autoritatea contractantă, adică MApN, s-ar fi obligat „la contractarea fazei ulterioare ce face obiectul prezentei proceduri de atribuire prin NFPAP (procedură de negociere fără publicarea unui anunț de participare – n.r.), lansând totodată demersurile preliminare aceste proceduri”.

Profit.ro citează din documentația licitației din 2021 - pentru faza 1 a lucrărilor, în care MApN menționa că va opta pentru achiziția de servicii similare - până la valoarea de 1,37 miliarde de lei (fără TVA) în condițiile privind negocierea, fără publicarea unui anunț de participare, enunțate de Ordonanță de Urgență a Guvernului din 2011.

Nu este clar dacă enunțul MApN reprezintă în sine o obligație asumată de Minister, în condițiile în care OUG-ul amintit menționează posibilitatea negocierii ca un drept, nu ca o obligație.

Pe de altă parte, cea de-a doua companie, Aduro, cere modificarea documentației de licitație, conform publicației citate, considerând unele criterii disproporționate și că ar distorsiona concurența.

Anunțul de licitație al MApN menționează, la criteriile de selecție, că:

  • „ofertanţii vor prezenta o lista a lucrărilor realizate în cel mult ultimii 5 ani anteriori, raportați la data limită de depunere a candidaturilor și vor mai prezenta 1 (unul) sau maxim 4 (patru) contracte la nivelul cărora au fost executate lucrări similare în valoare cumulata de cel puțin 446.000.000,00 lei fără TVA;
  • prin lucrări similare se înţelege: execuție lucrări construcții încadrate în minim categoria B de importanță.”

Compania Aduro susține că introducerea acestor criterii încalcă prevederile dreptului național, dar și de la nivel UE.

Aceasta subliniază că în contractul „secret de serviciu” pentru modernizarea bazei Mihail Kogălniceanu, pe care l-a câștigat, nu ar fi existat nicio prevedere privind experiența necesară în lucrări de importanță B.

Europa Liberă a solicitat lămuriri și poziția MApN cu privire la aspectele invocate de cele două companii, dar și câteva precizări privind importanța proiectului de modernizare de la Câmpia-Turzii.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale, generalul Constantin Spînu, a precizat că Armata Română investește constant în toate cele trei baze aeriene unde funcționează deja avioane F-16, de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Fetești.

Informații mai detaliate ar urma să ne fie furnizate de MApN în zilele următoare. Le vom publica la acel moment.

În privința contestațiilor, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) are la dispoziție 20 de zile lucrătoare de la transmiterea dosarului de achiziției, pentru un răspuns. Termenul poate fi prelungit însă, în caz de nevoie, cu 10 zile.

Europa Liberă România e pe Google News. Vă puteți abona AICI.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 16 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Articolele sale pe teme din domeniile Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    Este licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

XS
SM
MD
LG