Aceste două eșecuri sugereză că PSD a intrat pe o pantă descendentă, după o guvernare în care fostul lider Liviu Dragnea a făcut totul pentru a schimba legile în propriul său interes.
De fapt, din cele 10 cele mai mari orașe din România (București, Brașov, Constanța, Cluj, Iași, Timișoara, Ploiești, Oradea, Craiova, Galați), doar două au fost câștigate de social-democrați, Craiova și Galați.
Influența PSD în politica națională scade accelerat, după ce partidul a luat bătaie anul trecut, atât la alegerile europarlamentare, cât și la cele prezidențiale. PSD și sateliții săi pierd pe fondul unor candidaturi separate în București, în vreme ce PNL și USR au câștigat peste tot unde au participat împreună.
Rezultatele alegerilor locale de duminică arată că schimbarea de generații ar putea duce la o schimbare serioasă a politicii autohtone. PSD scade odată cu dispariția naturală a electoratului său captiv, în vreme ce USR crește odată cu intrarea în scenă a generației Z, născută între 1995 și 2010, care pare destul de angajată politic. Potrivit datelor oficiale, tinerii sub 25 de ani au votat în capitală cu 70% mai mult, decât până acum.
În București, sondajului CURS-Avangarde, arată că 60% din alegătorii lui Nicușor Dan sunt sub 30 de ani. Votul masiv al tinerilor pentru un candidat care nu și-a afișat nicio ideologie arată, de asemenea, apetența acestora pentru tehnocrați sau pentru personaje care nu se folosesc de principii politice pentru a-și câștiga piețele de influență. Această tendință spre tehnocrație nu reflectă însă pe termen lung o înclinație spre jocul democratic.
Pe harta politică dată de câștigătorii consiliilor județene, PSD a scăzut de la 29% la 20%, în vreme ce PNL a crescut de la 9 la 17. Ceea ce indică faptul că cele două mari partide vor domina probabil în proporții relativ egale viitorul parlament care va rezulta după alegerile generale din luna decembrie. PSD continuă deci să domine politica locală, dar numai în sud. Transilvania e majoritar liberală, în vreme ce social-democrații pierd treptat și Moldova. Semnalul major este dat de județul Vrancea care a fost adjudecat de liberali, după ce Marian Oprișan pierde președinția Consiliului Județean Vrancea, deținută vreme de 20 de ani.
Uniunea Salvați România avansează încet, dar sigur, iar marile victorii sunt contabilizate în câteva muncipii importante: în Timișoara, unde Dominic Fritz, un neamț crescut într-un sat din Germania și care a candidat pentru USR l-a bătut cu o diferență de circa 20% pe fostul primar liberal, Nicolae Robu; la Brașov unde Allen Coliban l-a învins pe primarul PNL, George Scripcaru, care conducea orasul din 2004, iar Lucian Daniel Stanciu Viziteu l-a bătut la Bacău pe Sergiu Sechelariu cu o diferență mai mare de zece procente.
E posibil ca USR să fie partidul fără de care să nu se poată face majoritatea. Politica de negociere permanentă, fără înrolarea în coaliția de guvernământ va rămâne, însă, obiectivul USR, care calculează să facă guvernul abia la alegerile din 2024.
Premierul Ludovic Orban a vorbit imediat după alegeri despre politica de alianțe de care are nevoie PNL și în viitor, după ce la alegerile din 27 septembrie a câștigat în toate locurile unde a avut candidați susținuți de liberali și de USR.
Așa numita stângă formată din PSD, Pro România și ALDE a fost fărâmițată, dar a câștigat în cele câteva situații în care a avut un singur candidat. Formațiunile foștilor premieri Călin Popescu Tăriceanu, liderul (ALDE) și Victor Ponta (Pro România) au obținut fiecare scoruri în jur de 2%, ceea ce l-a făcut pe liderul PSD, Marcel Ciolacu, să-i transmită lui Victor Ponta că singura alianță posibilă între PSD și ProRomânia poate avea loc doar prin absorbția celei de a doua formațiunii în sânul partidului de care s-a despărțit în urmă cu trei ani.
Spre deosebire de cei doi, fostul președinte Traian Băsescu a reușit să obțină pentru PMP mai mult de șapte procente în Consiliul General al capitalei, în așa fel încât să devină un partid balama în jocul politicii locale.
