Linkuri accesibilitate

Le Figaro: Modificarea Codului Penal fragilizează lupta împotriva corupţiei. Ce spun marile ziare europene


ROMANIA -- Liviu Dragnea, the president of the Romanian Parliament's Deputy Chamber and the leader of the main ruling party PSD (Social Democracy Party), leaves the High Court of Cassation and Justice of Romania (ICCJ) headquarters, after the last hearing
ROMANIA -- Liviu Dragnea, the president of the Romanian Parliament's Deputy Chamber and the leader of the main ruling party PSD (Social Democracy Party), leaves the High Court of Cassation and Justice of Romania (ICCJ) headquarters, after the last hearing

Modificările la Codurile penale fac obiectul unor spații în presa europeană, care menționează că principalul beneficiar al acestora este Liviu Dragnea. Unul dintre cele mai mari ziare din Germania, FAZ, are subiectul pe prima pagină.

  • FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, unul dintre principalele ziare germane, scrie că „Perioade mai scurte de prescriere, dezincriminarea dării şi luării de mită, impunitate la autodenunţ – cele mai noi reforme ale României îngreunchiază lupta împotriva corupţiei.

În pofida avertizărilor anterioare din partea Comisiei Europene, miercuri Parlamentul României a atenuat la presiunea guvernului social-liberal prevederile Codului Penal. Termenele de prescriere în cazul mai multor delicte au fost reduse. Darea de mită va fi parţial dezincriminată: autorul va rămâne liber dacă se va autodenunţa în termen de un an – presupunând că până la data respectivă parchetul nu a demarat o anchetă în cauza respectivă”, notează FAZ, citat de Rador.

Criticii consideră că aceste modificări l-ar putea avantaja pe preşedintele partidului social-democrat de la guvernare (PSD), Liviu Dragnea. Acesta a fost deja condamnat şi de aceea nu are voie să ocupe funcţia de prim ministru, însă ţine guvernul sub control. În momentul de faţă se află în faţa legii pentru complicitate la abuz în serviciu, fiind condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare, iar în luna mai îl aşteaptă sentinţa definitivă, scrie FAZ.

  • REUTERS- Camera inferioară a Parlamentului României a aprobat miercuri modificări ale Codurilor penale, care ar putea închide mai multe dosare în curs de desfăşurare privind corupţia la nivel înalt, însă politicienii din opoziţie intenţionează să conteste legea la Curtea Constituţională. Acestea sunt cele mai recente dintr-o serie de modificări juridice şi de personal făcute de către social-democraţii aflaţi la guvernare, de la venirea lor la putere, în 2017, care sunt văzute ca ameninţări la adresa independenţei justiţiei şi care au generat îngrijorări în Uniunea Europeană, la Departamentul de Stat al SUA şi în rândul magistraţilor români.

Deputaţii social-democraţi au revizuit iniţial Codurile penale din România anul trecut. Comisia Europeană a spus că schimbările propuse reprezintă o inversare a unui deceniu de reforme democratice şi de (economie de) piaţă în ţara fostă comunistă.

Procurorii au reuşit, în ultimii ani, o serie de condamnări împotriva unor parlamentari, miniştri şi primari, inclusiv a liderului social-democrat Liviu Dragnea. Investigaţiile lor au scos la iveală conflicte de interese, abuz în serviciu, fraudă şi acordarea de contractelor cu statul primind mită. Dragnea, care are o condamnare cu suspendare într-un caz de fraudare a votului şi un apel în curs împotriva unei a doua condamnări, pentru instigare la abuz în serviciu, ar putea fi printre politicienii care vor beneficia de aceste schimbări. prezent preşedinţia rotativă de şase luni a UE, printre cele mai corupte state din blocul comunitar.

  • AFP: Majoritatea de stânga din Parlamentul român a adoptat miercuri o relaxare a Codului penal, care, acuză Comisia Europeană, ar slăbi lupta împotriva corupţiei în această ţară, care deţine până la sfârşitul lunii iunie preşedinţia rotativă a UE. Aceste noi amendamente reduc termenele de prescripţie pentru corupţie şi abrogă o dispoziţie privind abuzul de putere, măsuri de care, spune opoziţia, va profita în mod direct şeful partidului Partidului Social Democrat (PSD), Liviu Dragnea, vizat de mai multe dosare.

La mijlocul lunii aprilie, PSD l-a demis pe ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, din cauza refuzului său de a recurge la ordonanţe de urgenţă pentru aplicarea noului text. Restructurarea sistemului judiciar şi relaxarea legislaţiei anticorupţie au provocat proteste masive, în urmă cu doi ani, şi au creat o dispută de lungă durată între Bucureşti şi Bruxelles.

România, la fel ca Bulgaria vecină, face, de la aderarea la UE, în 2007, obiectul unui mecanism de supraveghere întărită în materie judiciară, în timp ce corupţia este considerată un flagel endemic în această ţară.

  • EMERGING EUROPE:Parlamentul României a votat pe 24 aprilie adoptarea unei serii de amendamente controversate la codul penal al ţării, despre care opozanţii susţin că vor schilodi grav lupta anticorupţie. Lipsindu-i o majoritate parlamentară, coaliţia de guvernare PSD-ALDE a putut adopta amendamentele cu voturile UDMR, un partid care reprezintă minoritatea etnică maghiară a României.

Restricţii au fost adoptate şi împotriva presei, care acum nu va mai putea să relateze despre politicieni şi funcţionari de la vârf acuzaţi de corupţie. Relatarea despre procese a fost şi ea grav restricţionată. Presei îi va fi de asemenea interzis să se refere la politicieni şi funcţionari ca fiind vinovaţi până la epuizarea tuturor căilor de atac.

  • EUOBSERVER: România adoptă noi legi care slăbesc lupta anticorupţie , este titlul materialului din EUObserver, citat de Rador.
  • LE FIGARO: Parlamentul adoptă modificările controversate ale Codului Penal, este titlul articolului din cotidianul francez de dreapta, care afirmă că „fragilizează lupta împotriva corupţiei în această ţară care asigură, până la sfârşitul lunii iunie, preşedinţia rotativă a UE”.

EL CONFIDENCIAL: Parlamentul român aprobă o lege

care reduce pedepsele pentru corupţie, este titlul din jurnalul spaniol, citat de Rador. Articolul arată că modificările sunt dintre cele mai recente întreprinse de guvernul condus de Partidul Social Democrat (PSD) din 2016 şi care au provocat critici din partea Uniunii Europene şi a Statelor Unite, care consideră că modificările dăunează luptei împotriva corupţiei şi subminează separarea puterilor. Guvernul României, ţara care deţine preşedinţia UE în acest semestru, a răspuns, ridicând tonul din ce în ce mai mult împotriva UE, pe care o acuză că ar interveni în probleme interne.

Potrivit presei şi opoziţiei, unul dintre beneficiari, când reforma va intra în vigoare, este liderul PSD, Liviu Dragnea, condamnat în 2016 pentru manipulare electorală, ceea ce a făcut ca el să nu poată fi prim-ministru, şi este acum investigat într-un alt caz corupţie. PSD consideră că justiţia este "politizată" şi că acest partid este victima "unei vânători de vrăjitoare" purtate de sistemul judiciar. Asociaţiile judecătorilor şi procurorilor au denunţat presiunile guvernului, iar în ultimele luni au făcut grevă pentru a protesta faţă de reformele executivului.

Bruxelles-ul a lăudat justiţia românească înainte de 2017 şi, mai ales, pe procurorul anti-corupţie destituit, Laura Kovesi, deoarece a investigat şi a prezentat dovezi pentru a întemniţa sute de politicieni, inclusiv miniştri şi un fost prim-ministru. Cu toate acestea, Comisia Europeană a criticat faptul că modificările aduse de actualul guvern au inversat un deceniu de reforme în lupta împotriva corupţiei. Actualul guvern încearcă, de asemenea, să torpileze numirea lui Kovesi - candidat al Parlamentului European - ca viitor şef al Procuraturii Europene de combatere a fraudei./EFE

XS
SM
MD
LG