De când Rusia a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea (2014) și apoi a invadat Ucraina (2022), Uniunea Europeană a emis 18 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului.
Sancțiunile au fost aplicate și împotriva a mii de persoane și companii din aceste două țări, la fel ca și față de multe altele din Turcia, India, Pakistan, Iran, care au susținut invazia Rusiei.
În total, pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene erau, pe 29 octombrie – pentru încălcări de toate felurile a drepturilor fundamentale sau alte infracțiuni – peste 3.800 de persoane, 1.098 de companii și entități, inclusiv 36 de regimuri din diferite țări ale lumii.
Aici puteți vedea toate entitățile și persoanele sancționate de UE.
În România, una dintre instituțiile cu atribuții în aplicarea sancțiunilor internaționale este Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
Instituția a ajuns în acest an la concluzia că legea autohtonă care se referă la implementarea sancțiunilor internaționale emise de organisme la care România a aderat sau este parte nu este suficientă pentru a aplica și în țară pedepsele economice sau de circulație dispuse de UE sau alte foruri.
Este vorba despre o ordonanță de urgență apărută în 2008.
Potrivit Uniunii Europene, statele membre ale blocului comunitar sunt responsabile pentru punerea în aplicare a sancțiunilor dispuse de forurile sale, iar Comisia Europeană supraveghează implementarea.
În august 2024, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a publicat pe pagina sa un proiect de modificare a ordonanței de urgență din 2008 care se referea la sancțiuni.
Organismul care are cele mai multe atribuții în implementărea sancțiunilor este Consiliul interinstituțional de la Ministerul Afacerilor Externe.
Din el fac parte reprezentanţi ai ministerelor de Externe, Justiției, Afacerilor Interne, Apărării, Economiei, Transporturilor, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Băncii Naţionale a României, Autorităţii de Supraveghere Financiară, Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.
Printre atribuțiile acestui Consiliu se află și prezentarea către premierul și către preşedintele României a unor recomandări cu privire la oportunitatea preluării în dreptul intern a unor sancţiuni internaţionale care nu au caracter obligatoriu.
Același Consiliu ar trebui să prezinte cel puţin o dată pe an informări privind măsurile adoptate de România în vederea punerii în aplicare a sancţiunilor internaţionale.
Un raport pe această temă trebuie transmis inclusiv Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Europa Liberă a întrebat MAE câte informări privind aplicarea sancțiunilor dispuse de Uniunea Europeană după 22 februarie 2022 a făcut Consiliul interinstituţional și către cine, dar și când a realizat ultima informare.
Vom publica răspunsul imediat ce îl vom primi.
Proiectul de ordonanță de urgență pentru actualizarea legislației a apărut la doi ani și jumătate de la emiterea primului set de sancțiuni votat de Uniunea Europeană (UE) împotriva unor persoane și entități din Rusia sau din regiunile ocupate de aceasta în estul Ucrainei.
MAE argumentează inițiativa legislativă pregătită pentru a fi trimisă Guvernului, spre adoptare astfel:
- cadrul juridic în vigoare nu este suficient pentru a asigura aplicarea tuturor măsurilor restrictive vizate de acest regim adoptat la nivelul UE;
- în absența amendării cadrului juridic, România s-ar afla în imposibilitatea de a pune în aplicare ansamblul măsurilor restrictive vizate de regimul adoptat la nivelul UE, expunându-se acuzațiilor de neconformare cu obligațiile de drept european care îi revin în calitate de stat membru al UE;
- aceste elemente vizează un interes public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată.
Altfel spus, Ministerul de Externe recunoaște că România nu poate aplica complet și eficient sancțiunile dispuse de Uniunea Europeană persoanelor și entităților care sprijină Rusia în războiul împotriva Ucrainei.
De la publicarea proiectului de ordonanță de urgență (OUG) au trecut peste două luni, iar actul normativ nu a fost adoptat încă.
Potrivit documentului, pentru a ajunge pe ordinea de zi a ședinței de Guvern, ordonanța are nevoie de 24 de semnături și avize, inclusiv de la guvernatorul Băncii Naționale și de la șefii Serviciului Român de Informații și Serviciului de Informații Externe.
Surse din administrația centrală au precizat pentru Europa Liberă că cea mai mare problemă întâmpinată în aplicarea sancțiunilor europene împotriva unor persoane/entități ruse/rusești o constituie bunurile trecute pe numele unor interpuși.
Astfel se poate explica următorul articol din proiectul de OUG privind aplicarea sancțiunilor:
„Persoanele juridice deținute sau aflate sub controlul unei persoane sau entități desemnate ale căror fonduri și resurse economice sunt înghețate pot solicita autorității naționale competente […] instituirea provizorie a unui sistem de supraveghere specială care să asigure respectarea de către persoana juridică a sancțiunilor internaționale. Condiția pentru instituirea supravegherii speciale […] este ca aplicarea măsurii restrictive a înghețării fondurilor și a resurselor economice ale persoanei juridice să fie de natură a avea un impact economic semnificativ.”
Pe de altă parte, în nota de fundamentare a proiectului MAE scrie că actul normativ în vigoare care se referă la aplicarea sancțiunilor internaționale – din 2008 – nu acoperă toate domeniile în care Uniunea Europeană a sancționat persoane și entități după invazia Rusiei în Ucraina.
Prin urmare, nu a fost posibilă nici măcar stabilirea instituției românești care să aplice anumite sancțiuni.
Uniunea Europeană a dat sancțiuni în domeniile financiar bancar, militar, de aviație, transport, producerea de diamante și multe altele.
„Având în vedere că, pe fondul războiului de agresiune a Federației Ruse împotriva Ucrainei, domeniile de aplicare a măsurilor restrictive adoptate la nivelul Uniunii Europene au cunoscut o extindere fără precedent, modalitatea de identificare a autorităților competente potrivit dispozițiilor în vigoare este deficitară și, în considerarea anumitor tipuri de sancțiuni, care nu corespund domeniului vreunei autorități naționale, lacunară. Această formulă neactualizată generează probleme în practică, identificarea autorității competente fiind dificilă și rezultând în numeroase conflicte negative de competență, care tergiversează procesul de soluționare a cererilor”, scrie MAE în proiectul de ordonanță de urgență publicat pe site-ul său.
Surse de la Uniunea Europeană au explicat pentru Europa Liberă că între autoritățile de la București și reprezentanți ai Comisiei Europene există discuții pe subiectul implementării sancțiunilor.
Statele Uniunii Europene, inclusiv România, au înghețat bunuri de 28,5 de miliarde de euro
Solicitată să comenteze lipsa legislației complete în România privind aplicarea sancțiunilor împotriva persoanelor și entităților care au fost puse pe lista restricțiilor europene în urma invadării Ucrainei de Rusia, Comisia Europeană a precizat pentru Europa Liberă: „trebuie făcut mai mult, deoarece rămâne clar că implementarea și/sau aplicarea (n.r. sancțiunilor) sunt încă neregulate – sau nu sunt atât de complete pe cât ar putea fi".
Experții instituției au ajuns la concluzia că exporturile de bunuri din Uniune către țări care, ulterior, exportă mărfurile în Rusia au crescut „drastic", comparativ cu valorile de dinainte de 2022.
„Autoritățile vamale ale UE sunt foarte atente la comerțul cu țările ale căror jurisdicții sunt utilizate pentru eludare (n.r.- a sancțiunilor) și fac un control riguros când vine vorba de exporturile de mărfuri sensibile", a completat Comisia pentru Europa Liberă.
Oricine are informații despre eludarea sancțiunilor le poate trimite Comisiei, chiar și anonim.
Pe de altă parte, surse din cadrul Comisiei au precizat pentru Europa Liberă că experții instituției discută cu partea română despre punerea în aplicare și aplicarea sancțiunilor UE, inclusiv despre actualizarea cadrului juridic național.
„Până în prezent, toate statele membre, inclusiv România, au raportat bunuri înghețate în cadrul regimului de sancțiuni de integritate teritorială din Ucraina, în valoare totală de aproximativ 28,5 miliarde EUR”, a precizat aceeași sursă.
Rezultatele Fiscului în aplicarea sancțiunilor împotruva entităților rusești
Pe lângă MAE, o altă instituție cu atribuții în aplicarea sancțiunilor internaționale este Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Președintele ANAF a emis din 2022, doar nouă ordine în legătură cu entități vizate de sancțiunile privind atacul Rusiei împotriva Ucrainei.
O altă instituție responsabilă de aplicarea sancțiunilor este Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.
Din cele nouă ordine ale președintelui ANAF, primul se referea la blocarea fondurilor din România ale companiei rusești Aeroflot și a fost emis în februarie 2022.
Ordinul a fost contestat în instanță.
Din restul de opt ordine ale șefului ANAF, trei impuneau, în primăvara lui 2022, blocarea fondurilor și resurselor economice deținute de trei societăți din grupul metalurgic TMK.
Ulterior, tot în 2022, președinte ANAF a deblocat banii a două din cele trei companii.
În cazul uneia dintre ele, motivul a fost nevoia de a plăti salariile angajaților, potrivit site-ului economic economedia.
Pe 5 noiembrie, ANAF a transmis Europei Libere că pe zona sa de competență, inspectorii instituției au controlat de pe 24 februarie 2022, peste 10.500 de persoane fizice și firme pentru a afla dacă:
- banii și alte resurse economice pe care le au la dispoziție se află în proprietatea ori posesia lor;
- sunt controlate de ele sau de persoane fizice sau juridice, entități sau organisme asociate acestora supuse sancțiunilor.
ANAF mai precizează că, în timpul controalelor din ultimii patru ani, inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală au amendat 23 de contribuabili cu 560.000 de lei și au confiscat de la aceștia peste 41 de milioane de lei pentru nerespectarea ordonanței din 2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale.
ANAF nu explică pentru ce anume i-a amendat pe cei 23 de contribuabili.
Totodată, adaugă Fiscul, inspectorii săi au făcut șapte controale la contribuabili care au avut activitate comercială cu persoane din Federația Rusă.
Inspecțiile s-au soldat cu solicitarea de a achita obligații fiscale de peste 65 de mii de lei, mai precizează ANAF.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
