„Progresul în procesul de aderare va depinde de angajamentul nostru faţă de reforme profunde şi progresiste. Cât de repede vom avansa depinde de noi'', a declarat joi, la Pristina, în timpul ceremoniei transmise de presa kosovară, premierul Albin Kurti, citat de agenția EFE.
Documentul a mai fost semnat de preşedinta kosovară Vjosa Osmani şi de preşedintele parlamentului de la Pristina, Glauk Konjufca, şi va fi transmis joi preşedinţiei cehe a Consiliului UE, scrie Agerpres.
„Astăzi este o zi istorică. Este un moment istoric. Facem pasul decisiv către împlinirea visului nostru, apropiindu-ne cu încă un pas de UE. Pentru Kosovo, nu există alternativă'', a susţinut Vjosa Osmani.
La rândul său, Glauk Konjufca le-a cerut statelor membre ale UE să sprijine „în unanimitate'' acest „prim pas oficial în drumul către aderarea la UE''.
Kosovo urmează să prezinte oficial joi cererea sa de aderare la UE. De altfel, vicepremierul kosovar Besnik Bislimi se află la Bruxelles pentru a pregăti acest pas, a anunțat televiziunea publică RTK, preluată de EFE și Tanjug și citate de Agerpres.
În acest timp, ministrul de externe sârb Ivica Dacic a declarat că Serbia va încerca să obţină respingerea acestei solicitări şi va cere în acest sens ajutorul statelor UE care nu recunosc independenţa Kosovo.
Solicitarea Kosovo survine în contextul noilor tensiuni între Belgrad şi Pristina şi blocării şoselelor din nordul regiunii de către membri ai minorităţii sârbe, care acuză discriminări din partea autorităţilor kosovare. Minoritatea sârbă din nordul țării, susținută de Rusia, respinge independența Kosovo.
De ce solicită acum Kosovo aderarea la UE?
Kosovo și-a exprimat intenția de a se alătura organizațiilor occidentale după ce și-a declarat independența, în 2008. Majoritar albanez, Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în 2008, cu sprijinul Occidentului, în urma unui război din 1998-1999 în care NATO a intervenit pentru a proteja teritoriul.
Kosovo nu este, însă, membru al Națiunilor Unite, iar cinci state UE - Spania, Grecia, România, Slovacia și Cipru - refuză să recunoască statutul de stat al Kosovo.
Invazia rusească din Ucraina a dat, însă, un impuls reînnoit extinderii UE în ultimele luni. După ce Ucraina și Moldova au obținut în această vară statutul de țări candidate, iar Bosnia și Herțegovina le va urma exemplul de Crăciun, Kosovo ar fi singura țară din Balcanii de Vest care încă nu a solicitat oficial să adere, explică Rikard Jozwiak, corespondent RFE/RL la Bruxelles.
Semnificația
Este pentru prima oară când un stat care nu este recunoscut oficial de către toate statele membre UE cere să devină membru al clubului comunitar și o provocare pe măsură pentru Bruxelles.
Și nu doar cu cele cinci țări care nu-l recunosc ca stat se va confrunta Kosovo. Nici Uniunea Europeană, ca organizație internațională, nu consideră Kosovo stat suveran tocmai datorită celor cinci țări membre. De altfel, UE se referă la Kosovo în documentele sale în ghilimele, cu o notă de subsol cu un asterisc care duce la un text convenit în cadrul dialogului în curs de desfășurare, facilitat de UE între Belgrad și Pristina. „Această desemnare nu aduce atingere poziției statutului și este în conformitate cu UNSCR. 1244 și avizul CIJ privind declarația de independență a Kosovo”.
Pe de altă parte, potrivit tratatului UE, „orice stat european” poate aplica să adere la bloc.
Ce se va întâmpla de acum încolo?
După ce prim-ministrul Kosovo, Albin Kurti, a predat cererea cehilor, în virtutea deținerii de către Praga a președinției rotative a consiliului de șase luni, cele 26 de state membre au fost informate oficial de această solicitare.
„Uniunea Europeană este un loc al păcii, securității, egalității și prosperității și de aceea locul Republicii Kosovo este în această casă comună ca o țară care iubește pacea”, a spus Kurti în timpul unei sesiuni guvernamentale la Pristina, citat de Reuters.
Înainte de orice posibilă aderare, Kosovo trebuie să ajungă la un acord cu Serbia pentru a normaliza relațiile.
UE lucrează deja la un acord pe care speră că ambele părți vor conveni în cel mult un an.
Suedia, care preia președinția la 1 ianuarie, va fi cea care se va ocupa cu adevărat de acest dosar, odată cu consultarea celorlalte capitale UE, în special a celor care nu recunosc Kosovo ca stat. După care, Consiliul va lua o decizie privind modul în care se va proceda în timpul președinției suedeze. În primul rând, pentru că Spania, care va prelua ștafeta președinției rotative după Stockholm, nu va dori să se ocupe de acest dosar. Pe de altă parte, în 2024 există riscul ca acest subiect să fie lăsat în uitare odată cu schimbarea conducerii de la Bruxelles după alegerile pentru Parlamentul European și alegerea unei noi conduceri a Consiliului și Comisiei.
Ce va face Consiliul?
Cel mai probabil, dosarul va fi trimis Comisiei Europene pentru un aviz juridic oficial cu privire la cererea de aderare a Kosovo.
Acesta este primul pas al procesului de extindere, pentru care este necesar acordul tuturor celor 27 de state membre.
Rămâne de văzut dacă acordul va fi dat cu „unanimitate” sau „consens”. Dacă unanimitatea presupune că toată lumea, fără nicio excepție, este de acord, consensul poate fi obținut prin lipsa opoziției. Adică Spania și oricare dintre cele cinci țări care nu recunosc Kosovo ca stat pot privi în altă parte, fără a se opune propriu-zis, dar și fără a li se putea imputa că ar fi susținut independența Kosovo.
Ce se întâmplă mai departe?
Dacă Comisia Europeană va fi însărcinată să elaboreze un aviz, acordarea sa poate dura ani de zile, fiind o întreprindere cât se poate de complicată.
Faptul că va dura atâta timp deschide, de asemenea, posibilitatea ca realitatea politică din Europa să se schimbe atunci când vine vorba de recunoașterea Kosovo.
O mare parte din această realitate are legătură de dialogul dintre Kosovo și Serbia.
Discuțiile de „normalizare” a relației dintre Pristina și Belgrad au loc, deja, de un deceniu fără prea multe progrese. De astă dată, însă, există pe masa negocierilor o propunere care, deși nu oferă recunoașterea sârbă a statului Kosovo, cel puțin solicită recunoașterea reciprocă a însemnelor naționale și a pașapoartelor, cu un sprijin reciproc în acest sens. Nu este ultima propunere, ci doar prima dintr-o construcție care va mai dura și care oferă un traseu profitabil ambelor părți pentru a deveni într-o bună zi membre ale UE.
Care va fi opinia Comisiei?
Ceea ce contează în acest moment pentru Kosovo este perspectiva de țară potențial candidată, Uniunea Europeană confirmând nu o dată că viitorul Balcanilor de Vest este în UE.
De altfel, Kosovo a semnat un Acord de Stabilizare și Asociere (ASA) cu UE încă din 2015.
Acordul reglementează relațiile politice dintre Bruxelles și Pristina și poate acționa ca un model pentru viitoarele acorduri între cele două. Dar există anumite avertismente.
ASA are o „competență comunitară”, ceea ce înseamnă că Comisia nu a avut nevoie de aprobarea explicită a statelor membre pentru a ajunge la un acord, dar și o componentă comercială.
„Acest acord deschide o nouă etapă în relația UE-Kosovo. El reprezintă o contribuție importantă la stabilitatea și prosperitatea în Kosovo și în regiune, în general”, a declarat la momentul semnării acordului Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Securitate de la acel moment, Federica Mogherini.
„Acest acord va ajuta Kosovo să facă reformele atât de necesare și va crea oportunități de comerț și investiții. Acordul va aduce Kosovo în direcția unei creșteri economice durabile și poate crea locuri de muncă foarte necesare pentru cetățenii săi, în special pentru tineri”, a adăugat Johannes Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri în vederea extinderii.
ASA a fost negociat între octombrie 2013 și mai 2014, a fost parafat în iulie 2014, iar Consiliul UE a convenit asupra semnării sale pe 22 octombrie 2015. Odată aprobat de Parlamentul European, ASA este preconizat să intre în vigoare în prima jumătate a anului viitor.
După intrarea în vigoare, ASA a stabilit o relație contractuală cu drepturi și obligații reciproce și acoperă o gamă largă de sectoare. Acordul de stabilizare și de asociere se concentrează asupra respectării principiilor democratice esențiale și a principalelor elemente care stau la baza pieței unice a UE.
ASA a creat și un spațiu care a permis liberul schimb și aplicarea standardelor europene în alte domenii, cum ar fi concurența, ajutorul de stat și proprietatea intelectuală, contribuind la punerea în aplicare a reformelor menite să ducă la adoptarea unor standarde europene de către Kosovo.
Alte dispoziții se referă la dialogul politic, cooperarea într-o gamă largă de sectoare, de la educație și ocuparea forței de muncă la energie, mediu, precum și la justiție și afaceri interne.
Tensiuni cu Serbia
Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a anunţat luni că guvernul său va lua joi decizia de a trimite o cerere către Forţa NATO de menţinere a păcii în Kosovo (KFOR) pentru a asigura prezenţa trupelor sârbe în nordul Kosovo-Metohija, relatează Tanjug, citată de Agerpres.
Trimișii Uniunii Europene și SUA au cerut Kosovo și Serbiei să rămână calme și să nu alimenteze o criză etnică în curs de desfășurare în nordul Kosovo, unde sârbii locali au ridicat baricade pentru a împiedica mișcarea poliției.
Protestatarii sârbi din nordul Kosovo au blocat drumurile principale și au făcut schimb de focuri cu poliția după arestarea unui fost polițist sârb acuzat că ar fi atacat instituțiile și oficiali kosovari în timpul tensiunilor în creștere dintre autorități și minoritatea sârbă din Kosovo.
Aproximativ 50.000 de sârbi care trăiesc în partea de nord a Kosovo refuză să recunoască autoritatea Pristinei și vor să se alăture Serbiei.
Marți a fost a patra zi de blocaje, iar protestatarii nu au dat semne că vor îndepărta camioanele pline cu pietriș și alte mașini grele de pe străzile principale.
După întâlnirea cu prim-ministrul kosovar Albin Kurti, trimisul SUA pentru Balcani Gabriel Escobar a spus că a cerut „tuturor să rămână calmi”, invocând necesitatea unui dialog continuu, transmite Reuters.
Marți, soldați NATO și ofițeri de poliție UE în vehicule blindate au patrulat în apropierea barajului rutier din satul Rudare, aproape de orașul Mitrovica, în timp ce de cealaltă parte a baricadei sârbii locali au ars lemne pentru a se încălzi, în timp ce temperaturile au scăzut sub zero grade.
