Linkuri accesibilitate

Jacek Rostowski, ex-vicepremier al Poloniei: Dacă războiul din Ucraina va merge mai rău, atunci România ar fi amenințată mai tare


Fostul vicepremier polonez Jacek Rostowski: Polonia nu a mai transferat arme Ucrainei pentru că nu au mai existat echipamente disponibile
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:06 0:00

Jacek Rostowski a fost vicepremier în Guvernul Donald Tusk în 2013 și ministru de Finanțe al Poloniei între 2007 și 2013.

Jacek Rostowski spune că Polonia va relua ajutorul militar pentru Ucraina și explică de ce a încetat în ultimele luni. Fostul lider de la Varșovia susține că Polonia și România trebuie să fie conștiente că ucrainenii luptă inclusiv pentru siguranța celor două țări din proximitatea Rusiei.

Jacek Rostowski, vicepremier al Poloniei în guvernul Donald Tusk, spune, într-un interviu acordat Europa Liberă, că siguranța României, a Poloniei și a celorlalte state europene din imediata vecinătate a Rusiei depinde de soarta războiului din Ucraina.

De aceea, spune fostul adjunct al lui Donald Tusk, Ucraina trebuie ajutată în continuare cu echipamente militare. Jacek Rostowski susține că Polonia nu a mai trimis armament în Ucraina în ultimele luni nu pentru că așa au decis liderii de la Varșovia, ci pentru că nu au mai existat muniție și echipamente disponibile pentru a fi trimise țării invadate de Rusia.

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a declarat, în septembrie 2023, că Polonia nu mai transferă arme Ucrainei pentru că prioritatea sa este dotarea propriei armate cu arme moderne.

La Europa Liberă, fostul vicepremier al Poloniei în guvernul Donald Tusk, acuză că declarația premierului de la Varșovia a fost una politică, electorală și a avut efecte negative.

Jacek Rostowski: Acea declarație (n.r. declarația premierului Poloniei) a fost una total absurdă. (…) Ei bine, Polonia nu transferă arme de ceva vreme pentru că nu există arme disponibile pentru transfer. Dar semnalul a fost catastrofal.

Reporter: Ce vreți să spuneți prin „catastrofal”?

Jacek Rostowski: Pentru că a dat o scuză unor extremiști din Partidul Republican din Statele Unite să spună: „Stați un pic! Dacă Polonia nu va sprijini Ucraina în ceea ce privește livrările de arme, de ce ar trebui să o facă Statele Unite, care sunt mult mai departe și mult mai puțin amenințate de această desfășurare (n.r. din Ucraina) decât Polonia? Asta a distrus oarecum o atmosferă de consens și solidaritate care a fost înainte. A devenit mult mai acceptabil decât era înainte în extrema dreaptă a Partidului Republican să spună: „Nu vrem să continuăm să înarmăm Ucraina”, ceea ce este catastrofal dintr-un anumit punct de vedere sau extrem de periculos.

Reporter: Polonia este oricum o țară care setează un trend.

Jacek Rostowski: Ei bine, mai degrabă le-au oferit doar o scuză acestor oameni. Și este absolut vital pentru interesul national al Poloniei ca Ucraina să fie înarmată și sprijinită.

Fostul vicepremier al Poloniei, Jacek Rostowski: Viitorul guvern trebuie să repare relațiile cu Bruxellesul și cu Ucraina
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:36 0:00

Jacek Rostowski mai spune în interviul acordat Europei Liberă că în Polonia, populația nu mai este atât de entuziastă în a sprijini refugiații ucraineni.

Aproape un milion de ucraineni erau în Polonia pe 18 octombrie 2023.

Peste 1,6 milioane de ucraineni au cerut azil în Polonia sau ajutor de la stat până la 18 octombrie 2023, potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați.

Jacek Rostowski explică de ce este important ca refugiații ucraineni să fie ajutați în continuare:

Jacek Rostowski: Cred că ar trebui să fim generoși și nu ar trebui să reducem acest ajutor pentru Ucraina. Mai ales că, până la urmă, mulți dintre refugiații din Polonia sunt femei cu copiii ai căror soți se luptă pe front și se luptă pentru noi.

Reporter: Pentru noi toți!

Jacek Rostowski: Pentru noi toți și în special pentru întregul Occident, pentru Occidentul colectiv, așa cum îl numesc rușii, dar mai ales pentru Europa și mai ales pentru Polonia și România și alte țări din prima linie și ar trebui să fim conștienți de acest lucru!

Refugiați ucraineni care au ajuns în România după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Refugiați ucraineni care au ajuns în România după invadarea Ucrainei de către Rusia.

După ce Rusia a anexat Peninsula Crimeea, NATO a decis să înființeze în 2016 patru grupuri de luptă în Polonia și cele trei țări baltice.

Abia după ce Rusia a invadat Ucraina, în 2022, Alianța Nord Atlantică a înființat alte patru structuri similare în România, Ungaria, Bulgaria și Slovacia.

NATO a luat decizia dislocării de trupe aliate în România, după ce Bucureștiul a insistat ani la rând că zona Mării Negre este vulnerabilă în fața amenințării rusești.

La Europa Liberă, fostul vicepremier al Poloniei Jacek Rostowski crede că și acum Polonia și statele baltice sunt mai vulnerabile decât România în fața Rusiei.

„Întrebarea esențială este unde ne așteptăm să atace rușii? Deci noi, balticii și finlandezii suntem în proximitatea imediată a rușilor sau a zonelor controlate de ruși.(…) Evident, dacă Doamne ferește, războiul din Ucraina ar merge prost sau foarte rău, atunci și România ar fi amenințată într-o măsură mai mare”, explică politicianul polonez.

Fost ministru de Finanțe al Poloniei între 2007 și 2023, Jacek Rostowski, anunță că Polonia va aloca de anul viitor, pentru apărare, 4% din PIB.

Este una dintre cele mai mari alocări pe care un stat NATO le face pentru apărare.

În 2023, potrivit NATO, Polonia a alocat pentru apărare aproape 25 de miliarde de dolari, aproape dublu față de 2022. Peste jumătate din sumă a fost cheltuită pentru cumpărarea de echipamente noi.

Potrivit ministrului polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, ultimele achiziții sunt avioane de luptă coreene.

Alianța Nord Atlantică a decis la summitul de la Vilnius, din iulie 2023, că statele membre trebuie să aloce pentru apărare, măcar 2% din produsul lor intern brut. 11 state aliate au respectat această decizie până acum.

Liderii de la Varșovia și-au propus ca Armata Poloniei să devină cea mai puternică din Europa. Astfel, Armata ar urma să aibă 300 de mii de militari.

  • 16x9 Image

    Anca Grădinaru

    Anca Grădinaru este senior correspondent la Europa Liberă din februarie 2023.
    Este jurnalist de 25 de ani. Anterior, a lucrat la Ziarul Adevărul, Antena 1, Antena 3, Digi 24 și Radio Europa FM.

    A realizat știri, anchete, reportaje și documentare, radio și de televiziune, în România, Ucraina, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia.
     
    A transmis de la majoritatea summiturilor NATO de după aderarea României la Alianța Nord Atlantică și de la reuniuni ale Uniunii Europene, de la vizitele papilor la București și de la primele două ediții ale Jocurilor Invictus la care a participat România.

    Unele dintre reportajele Ancăi Grădinaru au fost premiate de New Mexico Associated Press și Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România.

    La Europa FM, a realizat emisiunea „Interviurile Europa FM” și „Piața Victoriei”. Este absolventă a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu și a unei burse de un an la New Mexico State University din Statele Unite ale Americii.

XS
SM
MD
LG