Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, ar fi fost reținut în noaptea de marți spre miercuri și eliberat miercuri, în jurul prânzului, scriu jurnaliștii de la Gândul.
Dat în urmărire internațională, Ionuț Costea a fost localizat la Istanbul de autoritățile române și de cele turce după un articol scris luni de reporterii de la Gândul care au dat și adresa la care Costea locuiește pentru a ajuta Interpolul să-l repereze.
„Astăzi, 5 februarie, în urma schimbului de date și informații realizat de Biroul Sirene din cadrul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională – I.G.P.R. cu partenerii externi, respectiv autoritățile turce, a fost localizat în Istanbul (s.n.), un bărbat, de 64 de ani, urmărit internațional pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. Acesta are emis, de către Tribunalul București, pe numele său, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de 6 ani. În prezent, sunt îndeplinite procedurile judiciare, pentru punerea în executare a mandatului”, transmitea miercuri după-amiază Poliția Română.
De reținut în exprimarea autorităților române termenul „localizat” și nu „reținut”:
Costea a fost dat în urmărire internațională după ce a fugit din țară pentru a se sustrage executării unei condamnări la 6 ani de închisoare, primite pe 5 mai 2023 pentru complicitate la luare de mită.
Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a reacționat, luni, după ce Gândul a publicat o anchetă cu detalii și imagini legate de locul în care se ascunde fugarul Ionuț Costea.
„Având în vedere informațiile apărute în spațiul public, cu privire la prezența în Turcia a unui urmărit internațional, condamnat pentru luare de mită, Centrul de Informare și Relații Publice din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române este abilitat să comunice următoarele: Poliția Română, prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, comunică permanent cu partenerii externi, folosind canalele de cooperare polițienească, în vederea depistării persoanelor urmărite în temeiul legii. În acest caz, informațiile deținute de polițiștii români au fost transmise partenerilor din Turcia, până în prezent, rezultatul verificărilor fiind negativ.În cauză, activitatea de verificare este continuată, cu sprijinul partenerilor externi, în vederea localizării persoanei respective și punerii în aplicare a mandatului”, au transmis reprezentanții IGPR.
Costea a fugit din țară și a fost dat în urmărire după anunțul condamnării.
Încă din februarie 2024, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, anunța că va fi extrădat „rapid” după ce a fost identificat în Turcia.
În mai, 2024, Gorghiu spunea că „momentan nu există niciun progres” privind extrădarea, în ciuda discuției avute la Ankara cu omologul său turc privind extrădarea lui Costea.
Tribunalul București solicita în luna ianuarie 2024 Ministerului Justiției să înceapă procedurile pentru extrădarea din Turcia a lui Ionuț-Mircea Costea, fost președinte al Eximbank și cumnat al lui Mircea Geoană.
Rețeaua. Circuite financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore
Ionuț Costea, fost angajat în ministerul finanțelor, președinte al Eximbank, bancă de stat la data faptelor, a fost condamnat pe 5 mai 2023 de Curtea de Apel București la 6 ani închisoare cu executare.
De asemenea, i s-a interzis, atât în timpul executării pedepsei cât și 4 ani după executarea pedepsei: să fie ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, să ocupe o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită.
De asemenea, instanța a dispus confiscarea specială a sumelor de 3.121.328,41 lei și 1.919.900 euro de la Costea.
El a fost trimis în judecată de Parchetul Anticorupție pe 15 noiembrie 2019, alături de ministrul Finanțelor de la data comiterii faptelor, Sebastian Vlădescu, și de parlamentarul Cristian Boureanu, pentru trafic de influență și complicitate la luare de mită pentru fapte comise în 2005 și în 2009.
În prima etapă, în anul 2005, în contextul licitației organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanții unei companii austriece au convenit cu ministrul de atunci al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, și cu Ionuț Costea și cu o persoană apropiată de conducerea CNCFR, să le plătească eșalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român, spun procurorii.
În schimbul, acestor sume, Vlădescu și Costea au promis să facă demersuri pentru a asigura finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum și plata la timp a facturilor emise.
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpați, astfel:
- O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanță cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006-2011, suma totală de 39.363.071 lei, deși nu au fost prestate servicii;
- Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăți offshore afiliate acesteia cu societăți controlate de inculpați, prin care sumele de bani au ajuns la aceștia.
În acest mod, Vlădescu a primit un milion de euro, Costea a primit 3.121.328,41 lei și 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator al unor societăți comerciale, a primit 3.083.498 lei și 1.050.087 euro, spun procurorii.
În a doua etapă, în cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții companiei străine au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către: Vlădescu - ajuns din nou la conducerea Finanțelor, Constantin Dascălu - secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Cristian Boureanu - parlamentar PNL la acea vreme și vicepreședinte al partidului.
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetățean român cu domiciliul în străinătate, spun anchetatorii.
Ulterior, sumele au fost transferate prin operațiuni succesive către alte societăți offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.
În ultima etapă, banii au fost transferați în conturile unor societăți indicate de inculpați sau au fost retrași în numerar și au fost înmânați acestora.
În acest mod, Vlădescu a primit 2.242.000 euro, Dascălu a primit 1.114.000 euro, iar Boureanu a primit 2.111.799 euro.
Directorul companiei austriece, Josef Hornegger, căruia i-a revenit suma de 1.100.000 euro ca urmare a contribuției sale la activitățile infracționale, a încheiat anterior un acord de recunoaștere a vinovăției, admis de instanța de judecată.
Dosarul s-a disjuns pentru diferența dintre sumele transferate de compania străină și cele primite de inculpați, care reprezintă cheltuielile presupuse de operaționalizarea circuitelor financiare (înființare și funcționare companii offshore, comisioane bancare, taxe), precum și foloasele primite de alți participanți la săvârșirea faptelor.
Faptele săvârșite de compania austriacă au făcut obiectul unui dosar deschis de autoritățile austriece după colaborarea cu Direcția Națională Anticorupție.
Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore și pentru identificarea bunurilor deținute de inculpați pe teritoriul altor state, Direcția Națională Anticorupție a cooperat cu organele judiciare din 7 jurisdicții: Austria, Elveția, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania și Bulgaria.
Au fost confiscate:
- o casă, 13 apartamente și 5 garaje situate în București,
- un apartament în Neptun,
- 3 apartamente în Năvodari,
- mai multe terenuri în jud. Ilfov și Prahova, evaluate la 2.588.140 euro;
- o vilă și un teren situate în Cipru evaluată la 910.000 euro;
- acțiuni deținute la 11 societăți comerciale, evaluate la sumele de 1.435.000 euro și 770.880 lei
- 964.187,70 euro dintr-un cont bancar din Elveția;
- 1.684.795 euro dintr-un cont bancar din Marea Britanie;
- 527.265 euro la mai multe bănci din România;
- 214.874 euro dintr-un cont deschis la Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate.
De asemenea au fost poprite 7.083.784 lei, 249.049 euro și 92.935 de dolari, sume datorate inculpaților de terțe persoane.
În cursul urmăririi penale, inculpații au depus cauțiuni de 4.200.000 euro.
