„Suntem în al treilea an consecutiv în care alocăm 2% din PIB pentru Apărare, în baza acordului politic pe care l-am inițiat la preluarea mandatului meu de Președinte al României, în 2015. Dar nu este suficient!”, a declarat președintele Klaus Iohannis, în deschiderea unei conferințe desfășurate la Palatul Cotroceni, pe tema întăririi flancului estic al NATO, în Marea Baltică și Marea Neagră.
„Atenționez Guvernul României și mai ales Ministerul Apărării să acționeze mult mai eficient pentru realizarea programelor esențiale de achiziții strategice la care ne-am angajat, astfel încât să fie asigurată cheltuirea completă și cu folos a sumelor alocate”, a mai spus președintele.
Ministerul Apărării nu a cheltuit toți banii alocați în 2018, adică 2% din PIB, execuția bugetară situându-se în jurul valorii de 1,9% din PIB. România se numără printre cele doar 8 state membre NATO care alocă standardul de 2% din PIB pentru Apărare.
Câteva mari programe de înzestrare a Armatei sunt blocate sau în întârziere. Achiziția celor 4 corvete pentru Forțele Navale, care este cuplată cu modernizarea fregatelor aflate în dotare deja, este blocată din luna ianuarie, după ce Ministerul Apărării a oprit în ultima clipă procedura de licitație și a sesizat Parchetul Militar cu presupuse nereguli produse în cadrul ministerului, în procedura de achiziție. Nu există deocamdată detalii publice în legătură cu aceste nereguli.
Achiziția transportoarelor blindate Piranha V de la compania elvețiană Mowag, controlată de americanii de la General Dynamics, este de asemenea în întârziere. Primele blindate, produse în România, trebuiau să intre în dotarea forțelor terestre la începutul anului, însă sistemul de turelă produs de israelienii de la Elbit, în România, nu a trecut testele armatei, conform ministrului Apărării, Gabriel Leș.
Nici la forțele aeriene, care se bucură de cele 12 avioane F-16 modernizate din Portugalia lucrurile nu merg cum ar trebui. Planul Armatei este de a achiziționa încă 5 astfel de aparate, pentru a atinge standardul unei escadrile, de 17 avioane. Mai mult, planul pe termen lung este ca România să ajungă la un total de 48 de avioane de luptă.
