„Nu se știe niciodată” dacă ceea ce spune Donald Trump în campania electorală va fi pus în practică.
Însă, dacă acesta va ajunge din nou la Casa Albă, după alegerile din Statele Unite, din 5 noiembrie, „s-ar putea ca, măcar parțial, să se țină de promisiuni”, spune profesorul de științe politice și relații internaționale Grigore Pop-Elecheș, într-un interviu acordat Europei Libere în biroul său de la Universitatea Princeton.
El se referă la promisiunile candidatului republican de a încheia războiul din Ucraina în 24 de ore, văzute de mulți comentatori, de fapt, ca o încetare sau slăbire a sprijinului SUA pentru Kiev.
„Eu nu cred că [Trump] câștigă voturi prin faptul că este pro-Putin și critică Ucraina. Faptul că promite aceste lucruri... mi-e teamă că s-ar putea să se țină măcar parțial de ele și implicațiile pentru ce se va întâmpla în zonă, atât în Ucraina, dar cât și cu NATO, în țările baltice, în România, în Polonia sunt majore”, spune Grigore Pop-Elecheș.
El consideră că țările din Estul Europei au motive de îngrijorare dacă Donald Trump va câștiga alegerile. În primul rând pentru că reducerea sprijinului pentru Ucraina ar putea influența soarta războiului în favoarea Rusiei – ceea ce nu ar fi deloc o veste bună pentru țările europene vecine cu Rusia sau Ucraina, cum este și România.
„În momentul în care Statele Unite sau Occidentul îi lasă pe ucraineni să piardă acest război sau pun presiuni să termine acest război în condiții foarte nefavorabile, acesta va fi semnal că Putin poate să facă ce vrea.”
„Aceste îngrijorări există și combinate cu faptul că Trump a criticat NATO ca organizație, ca prezență, ș.a.m.d.. Această garanție pe care noi am primit-o din partea NATO nu mai e clar dacă va însemna același lucru dacă Trump va redeveni președinte”, mai afirmă profesorul de științe politice.
Grigore Pop-Elecheș crede că, dacă Statele Unite vor reduce sprijinul pentru NATO, așa cum a spus în mai multe rânduri Donald Trump, Rusia ar putea fi tentată să producă provocări interne în țări precum Estonia sau Moldova, deoarece „în Rusia, în momentul de față, retorica nu este doar despre Ucraina, este un război împotriva Vestului”.
Un alt efect al revenirii la Casa Albă a lui Donald Trump ar fi că lideri populiști, precum Viktor Orbán din Ungaria – susținător al candidatului republican – ar primi astfel un vot de încredere, ceea ce le-ar spori influența.
Cine este Grigore Pop-Elecheș
Grigore Pop-Elecheș este profesor de științe politice la Departamentul de Științe Politice a Universității Princeton din 2003.
El are un doctorat în științe politice obținut la Universitatea Berkeley din California. Anterior, a absolvit summa cum laude Universitatea Harvard.
Pop-Elecheș este și co-director al Atelierului Princeton de Politică post-comunistă. Potrivit biografiei sale, profesorul român cercetează comportamentul politic comparat, cu accent pe regimurile autoritare și post-autoritare (în mare parte în Europa de Est și fosta Uniune Sovietică).
Prima sa carte, intitulată „From Economic Crisis to Reform: FMI Programs in Latin America and Eastern Europe”, a fost publicată de tipografia Universității Princeton în februarie 2009. A doua carte, „Communism's Shadow: Historical Legacies and Contemporary Political Attitudes” (în colaborare cu Joshua A. Tucker), a fost publicată în 2017.
Ce s-ar putea întâmpla dacă va câștiga Harris?
Pe de altă parte, mai crede profesorul de științe politice de la Universitatea Princeton, nici dacă alegerile ar fi câștigate de Kamala Harris – care și-a declarat în mai multe rânduri sprijinul pentru Ucraina – nu va însemna automat că noua administrație democrată va continua la nesfârșit sprijinul pentru Kiev.
„Depinde de ce se întâmplă în Congres. Banii de acolo se aprobă și dacă [democrații] nu au majoritatea [acest lucru poate afecta sprijinul]”.
Situația ar putea fi cu atât mai complicată dacă Harris va câștiga la limită alegerile de pe 5 noiembrie, ceea ce, arată sondajele din prezent, este foarte posibil să se întâmple.
„Dacă va fi o victorie la limită a doamnei Harris, avem șanse bune de instabilitate, cum am avut în 6 ianuarie 2020”.
Pentru Ucraina, alegerile americane au, așadar, o miză enormă.
SUA au fost principalul aliat al Kievului în lupta sa împotriva Rusiei invadatoare, cu un ajutor militar de peste 60 de miliarde de dolari oferit după februarie 2022.
Nu doar profesorul român de la Universitatea Princeton crede că un al doilea mandat al lui Donald Trump ar putea afecta acest sprijin.
Într-o analiză de pe 10 octombrie, Institutul Kiel pentru Economia Globală arată că ajutorul occidental oferit Kievului ar putea scădea considerabil din 2025, în timp ce un nou mandat al candidatului republican ar „submina grav” Ucraina.
Principalele probleme ale alegătorului american
În SUA, înaintea alegerilor din 5 noiembrie, cei mai mulți alegători americani vor decide pe cine vor vota fiind influențați mai degrabă de problemele interne.
„Inflație, viața de zi cu zi, dreptul la avort, probleme de imigrație, parțial conflictul din Orientul Mijlociu”, enumeră Grigore Pop-Elecheș care sunt cele mai importante teme pentru alegătorul american.
O echipă din România și Republica Moldova a Europei Libere a documentat, timp de două săptămâni, care sunt cele mai importante teme care îl interesează pe alegătorul american, dar și cum văd românii și moldovenii alegerile din această toamnă din țările lor. Reportajele vor fi publicate în perioada următoare.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
