Infecție nosocomială = infecție luată din spital (infecție intraspitalicească / infecție asociată asistenței medicale).
Organizația Declic a protestat vineri la Cluj, în săptămâna în care premierul Nicolae Ciucă îi cerea ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, plecat în Cuba, „concluzii concrete” și un plan național de combatere a infecțiilor nosocomiale.
Anterior, părinți ai nou-născuților care au murit la Spitalul Județean de Urgență din Cluj semnalaseră, într-o conferință de presă citată de Adevărul și organizată de deputatul Emanuel Ungureanu, mizeria și neglijența care ar fi dus la moartea copiilor lor din cauza unor „infecții intraspitalicești tratate necorespunzător”.
„La Târgu Mureș, au fost anunțate cinci decese la Spitalul Județean din cauza infecțiilor nosocomiale. De asemenea, patru bebeluși au decedat la Cluj-Napoca, se pare că din aceeași cauză [...] Cer Ministerului Sănătății ca, până la finele săptămânii viitoare, să-mi prezinte situația și concluziile concrete, punctual și la nivel național, legate de această problemă a nosocomialelor, care, din păcate, nu este doar o problemă reală, este și una cu istoric”, spunea premierul Nicolae Ciucă, miercuri, la ședința de Guvern.
O zi mai târziu venea răspunsul Ministerului Sănătății (MS): Nicolae Ciucă ar fi fost prost informat în legătură cu cazul de la Cluj, iar Ministerul Sănătății, „conștient de importanța problematicii infecțiilor asociate asistenței medicale, a elaborat acte normative necesare și ghiduri de bună practică”.
Ministerul face, de asemenea, „demersuri pentru raportarea corectă a acestor infecții de către toate spitalele din România, însă este nevoie de o abordare constructivă pentru cunoașterea și aducerea sub control a acestui fenomen, din partea întregii societăți”, arată comunicatul în care MS îi răspunde premierului Ciucă.
Că există o sub-raportare a cazurilor de infecții intraspitalicești nu pare să nege nimeni, însă lipsa de transparență pare evidentă dat fiind că *Cel mai recent studiu disponibil pe pagina Institutului de Sănătate Publică pe tema consumului de antibiotice, rezistenței microbiene și infecții asociate asistenței medicale în România a fost publicat înainte de pandemie, în 2019, și poate fi consultat AICI. Arhiva 2015 – 2019, AICI.
Infecțiile asociate asistenței medicale - 2019
Potrivit datelor prezentate în 2019, la ultima raportare disponibilă pe pagina INSP, numărul cazurilor de infecții nosocomiale crescuse constant din 2014.
Un motiv ar fi fost aplicarea, după 2014, a unui nou sistemului național de supraveghere a infecţiilor cu Clostridioides difficile care a determinat raportarea mai multor infecţii asociate asistenței medicale (IAAM).
- în 2019 au fost comunicate 23.139 cazuri, cu 117% mai multe față de anul 2014.
- infecțiile digestive au reprezentat un procent de 37,8% din totalul IAAM, față de 8,3% în 2012.
- au fost raportate 12.068 de cazuri de Clostridioides difficile îngrijite în spitale, în creștere cu 8,9% față de anul anterior;
- s-a accelerat tendința de creștere a numărului de infecții respiratorii asociate asistenței medicale înregistrată începând cu 2015 - au fost comunicate 4.282 cazuri, față de 2.549 în 2015, o creștere cu 68%;
„Infecţiile asociate asistenței medicale (IAAM) rămân și în 2019 o patologie mult subestimată in România, cu o incidență de 0,63% din totalul pacienților externați, pe baza raportărilor statistice a majorității spitalelor din România”, precizează, în 2019, Institutul de Sănătate Publică.
Ministerul nu menționează, în 2022, după solicitarea premierului Ciucă vreun „plan național de combatere a nosocomialelor”, în timp ce organizația Declic cere o măsură concretă - raportarea zilnică a infecților - într-o petiție semnată de aproape 25.000 de persoane.
Ce spun epidemiologii
În opinia specialiștilor, soluția pentru infecțiile nosocomiale implică mai multe paliere și include finanțarea optimă, utilizarea „cu cap” a fondurilor pentru investiții și educație. Raportarea zilnică, dacă nu face decât să sporească birocrația, nu ar ajuta la rezolvarea problemei.
„Raportarea zilnică e în paradigma: măsurăm cu micrometrul, facem semn cu creta și tăiem cu toporul”, spune pentru Europa Liberă epidemiologul Alexandru Coman de la Institutul Inimii „Niculae Stancioiu” din Cluj-Napoca, vicepreşedinte al Asociaţiei pentru Prevenţia şi Controlul Infecţiilor.
„Noi ar trebui să avem o modalitate de raportare facilă și care să fie electronică. O platformă online în care clinicianul să introducă, epidemiologul să confirme și Ministerul să vadă ce se întâmplă”, spune epidemiologul Alexandru Coman.
Alexandru Coman spune că, deocamdată, raportarea infecțiilor nosocomiale este una birocratică, ineficientă. Medicul nu știe de ce stau lucrurile astfel, dar are și un alt exemplu de situația „nefirească”: dacă până acum câteva luni, pe platforma online a Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) exista un „registru unic al infecțiilor”, în care medicii curanți introduceau datele, iar epidemiologii/specialiștii/autoritățile le puteau vedea imediat, această platformă nu mai funcționează. „Înțeleg că ar funcționa la Iași. Nu știu de ce și cum”, adaugă el.
La fel de nefirească, spune Alexandru Coman, era, în pandemie, raportarea zilnică, dimineața, a paturilor disponibile la terapie intensivă „de parcă nu s-ar ști imediat, la orice oră a zilei ce paturi sunt disponibile! Poți să vezi când intri într-un oraș câte locuri de parcare sunt disponibile, dar nu poți ști automat, în orice moment al zilei, câte paturi ai la ATI? Pacientul nu ajunge la ATI de pe stradă, ci dintr-un sistem electronic care ar trebui integrat. /.../ Nu ar trebui să trimitem mesaje pe WhatsApp unui responsabil care le dă mai departe, sau să copiem date în și din Excel”, spune epidemiologul.
Dincolo de raportarea zilnică, care nu ar face decât să adauge încă un palier cerințelor birocratice pe care le au de îndeplinit specialiștii, Alexandru Coman spune că, pentru reducerea cazurilor de infecții nosocomiale este nevoie, în primul rând, de o infrastructură spitalicească nouă.
În Cluj, de exemplu, numeroase spitale sunt clădiri istorice care nu au cum să răspundă cerințelor și standardelor curente, în care nu se pot amenaja fizic săli de operație optime, de 40 – 50 de metri pătrați.
„Haideți să ne apucăm să construim în fiecare județ un spital județean la standarde OK, să terminăm spitalele regionale de care vorbim de mai bine de 10 ani, dar nu știu să se lucreze la vreunul și haideți să vedem unde sunt probleme și să le regândim. Faptul că ne enervăm din când în când, când se întâmplă o tragedie, nu rezolvă nimic”.
Lipsa de finanțare este și în opinia epidemiologului Emilian Popovici de la Societatea Română de Epidemiologie una dintre marile piedici în combaterea mai eficientă a infecțiilor nosocomiale.
„Când nu investești comparabil cu cei care obțin rezultate foarte bune (Germania, de exemplu), nu poți aștepta rezultate comparabile. Apoi, noi avem doar circa 150 de epidemiologi de spital în România, mai puțin de jumătate din numărul spitalelor. Nu avem un epidemiolog la fiecare spital”, adaugă Emilian Popovici.
Potrivit acestuia, celor 150 de epidemiologi de spital li se adaugă circa 300-350 din direcții de sănătate, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și sistemul privat.
În privința experților, Alexandru Coman identifică o altă problemă: calitatea educației. „Mă uit peste programa studenților la medicină și a asistenților medicali. Îi învățăm lucruri care nu au legătură cu activitatea din spital. Îi învățăm lucruri complicate, dar nu și ce e de făcut pentru a preveni o pneumonie de ventilator sau cum trebuie îndepărtat părul pacientului înainte de operație”.
Alexandru Coman spune că există reguli de bază, care nu sunt explicate și nu se aplică pentru că sunt „prea simple”.
El menționează un ghid de bune practici publicat de Asociaţia pentru Prevenţia şi Controlul Infecţiilor și faptul că nici pacienții nu respectă reguli minime, inclusiv de igienă, și nu au, de multe ori, o obișnuință în a lua în seamă chiar și cele mai simple informații și recomandări ale specialiștilor.
„Dacă eu spun, ca medic, spun că trebuie să vă spălați pe dinți, nu ar trebui ca primul gând pe care îl aveți să fie că vreau să vând pastă de dinți”, spune medicul Alexandru Coman.
Din partea publicului și a pacienților, el ar dori ca dialogul să se bazeze pe sinceritate și pe căutarea de soluții, nu de vinovați. „Eu nu știu de ce nu am făcut spitale în ultimii 20 de ani. Dar știu și că sunt pacienți care vor antibiotice la orice răceală și medici care nu au o problemă să le prescrie”, spune medicul epidemiolog.
Potrivit lui Emilian Popovici, problema nosocomialelor este una esențială pentru epidemiologi, dar aceștia nu o pot rezolva singuri.
„Sunt manageri care nu alocă suficienți bani pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical. Ei văd alte priorități fără să înțeleagă că dacă aloci sute de mii de euro pentru un transplant cardiac sau hepatic (specialiști, tehnologie, etc) și nu aloci 50 de euro pentru un material de dezinfecție poți compromite succesul unui act medical deosebit.”
În opinia lui Alexandru Coman, un plan viabil pentru reducerea problemei infecțiilor nosocomiale ar include:
- Construcția de spitale noi în următorii cinci ani;
- Creșterea nivelului de educație al populației generale în următorii 10 – 15 ani;
- Schimbarea programei la universitățile de medicină în următorii doi ani;
- Favorizarea apariției specialiștilor și a unei culturii axate pe găsirea soluțiilor nu a vinovaților;
- Eliminarea folosirii infecțiilor asociate activităților medicale drept capital politic și electoral, „așa cum s-a întâmplat și cu vaccinarea”;
Potrivit organizației Declic:
- România are o gravă problemă de subraportare a infecțiilor nosocomiale, deși acestea au impact direct asupra sănătății și mortalității pacienților internați;
- Autoritățile române au raportat recent zero cazuri de infecții intraspitalicești la pacienții diagnosticați cu Covid-19, de la începutul pandemiei până în prezent. „Or, acest lucru este imposibil”.
