Vineri seara, la aproape 12 ore de la declanșarea incendiului din Chitila, oraș în partea de nord-vest a Capitalei, aerul din București și localitățile limitrofe era încă toxic.
Platforma de monitorizare a aerului airlive.ro arăta indici de poluare de peste 80 de unități în stațiile din jurul incendiului de la centrul de colectare a deșeurilor din Chitila.
Aerul din Giulești, Mogoșoaia și Chitila avea unități de peste 80, iar la Rahova era de peste 100. Platforma consemna un indice de poluare ridicat (peste 75 de unități) și foarte ridicat (peste 100).
Cum s-a format norul de fum
Incendiul a izbucnit în jurul orei 9:00 la o platformă de colectare a deșeurilor din Chitila deținut de firma RematHolding Co SRL, una dintre cele mai mari societăți din domeniu.
Au intervenit opt autospeciale de stingere, un echipaj SMURD, o autoscară și un echipaj de descarcerare pentru stingerea focului.
Deșeurile colectate în vederea reciclării sunt din cauciuc, mase plastice și fier, conform autorităților. Pentru realizarea accesului la focar a fost folosit și un utilaj al operatorului economic, care îndepărtează materialele afectate de flacără.
Europa Liberă a reușit să afle primele date din ancheta autorităților legate de modul cum a izbucnit incendiul. Aparate frigorifice au fost introduse într-un tocător de metal special. Aceste instalații permit operatorului să recupereze metalele și să-l recicleze, așa cum ne-au explicat surse din anchetă.
În timpul operațiunii, dintr-un aparat frigorific a ieșit o scânteie care a sărit la cauciucurile și autovehiculele care erau pe platforma de colectare a deșeurilor. Mai întâi a izbucnit un foc mocnit pe o suprafață mică, apoi incendiul a crescut în intensitate.
Verificările
Surse din anchetă ne-au precizat că se va analiza în următoarele zile dacă operatorul, firma RematHolding Co SRL, a procedat corect sau nu.
„Ce este clar este că nu este vorba de un foc intenționat de ardere a deșeurilor, a fost un accident. Pompierii urmează să stabilească exact cum a izbucnit incendiul și apoi vom lua măsuri”, ne-a mai explicat un reprezentant al Gărzii Naționale de Mediu.
Și conducerea Ministerul Mediului a promis că face o anchetă în legătură cu acest caz.
„Din primele informații, în momentul de față ard 35-40 de tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice (în special aparate frigorifice) decontaminate, care urmau să intre în procesul de reciclare. Agenția pentru Protecția Mediului București monitorizează evoluția calității aerului din zonă prin intermediul celor două stații de monitorizare amplasate în proximitate: B9 – Bucureștii Noi și B10 – Chiajna”, a transmis Ministerul Mediului la ora producerii incendiului.
Reprezentanții RematHolding Co nu au explicații despre cum a luat foc centrul de colectare. Ei nu exclud ca focul să fi fost pus de cineva. Aceștia au transmis autorităților că au respectat toate normele de protecție împotriva incendiilor.
Reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu ne-au precizat că operatorul funcționa legal, având dreptul să folosească și instalația care a provocat incendiul, așa cum reiese din primele informații.
Acționarii centrului de colectare
RematHolding Co este o firmă înființată în urmă cu 14 ani și are doi coacționari. Unul dintre ei este omul de afaceri român Mihai Emilian Sofian. Acesta este unul dintre cei mai importanți oameni de afaceri autohtoni din domeniul colectării deșeurilor din metale.
Compania germană Scholz Recycling GMBH este al doilea coacționar, conform datelor obținute cu ajutorul platformei termene.ro.
Scholz Recycling GmbH face parte din Chiho Environmental Group (CEG), una dintre cele mai mari companii de reciclare a metalelor din China, așa cum susțin reprezentanții societății germane pe propriul site.
La rândul său, RematHolding Co este una dintre cele mai mari din România din punct de vedere al colectării și recuperării deșeurilor din metal. Deține sau are colaborări pentru aproape 15 centre de colectare a acestor tipuri de resturi metalice din autovehicule și aparate electronice.
În 2016, DIICOT a trimis în judecată mai mulți angajați ai RematHolding Co pentru constituire de grup infracțional.
Procurorii nu au acuzat cu nimic firma și conducerea administrativă a acestei societăți. Magistrații au considerat că angajații au realizat din proprie inițiativă circuitul evazionist.
Salariații RematHolding Co au realizat un circuit de firme fantomă prin care făceau evaziune. În cele din urmă, mare parte din directorii și angajații firmei RematHolding Co au fost condamnați la închisoare.
