Update 8 noiembrie:
Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), care va participa alături de Ministerul Apărării la proiectul EU SatCom Market, a precizat într-un răspuns trimis Europei Libere că ultimul contract de comunicații satelitare pe care l-a semnat are o valoare de peste 560 de mii de euro.
„Prin participarea Serviciului de Telecomunicații Speciale alături de Ministerul Apărării Naționale la programul EU SatCom urmărim inclusiv reducerea cheltuielilor curente pentru serviciile satelitare, din perspectiva raportului cost-eficiență, precum și asigurarea unor soluții rapide și eficiente de furnizare a serviciilor de comunicații satelitare”, precizează instituția.
STS mai spune că serviciile de comunicații prin satelit „reprezintă o soluție rapidă și eficientă de furnizare a serviciilor de comunicații pentru situații operaționale urgente, în cazuri sau locații în care infrastructura integrată de comunicații administrată de instituția noastră sau rețelele publice de comunicații terestre nu există sau sunt indisponibile, ca urmare a producerii unor calamități sau dezastre sau când se impune formarea unor centre de comandă cu caracter temporar.”
STS a atribuit contractul de comunicații prin satelit companiei RARTEL pe 28 decembrie 2023.
Durata contractului este de doi ani.
Cantităţile minime-maxime de servicii de comunicaţii prin satelit estimate a fi achiziţionate/prestate în baza Acordului-cadru sunt următoarele: a) servicii de comunicaţii prin satelit în reţeaua satelitară Thuraya: minim 34 – maxim 50 abonamente lunare; b) servicii de comunicaţii prin satelit în reţeaua satelitară Iridium: minim 194 - maxim 280 abonamente lunare; c) servicii de comunicaţii prin satelit în reţeaua satelitară Inmarsat BGAN : minim 4 – maxim 20 abonamente lunare.
Acționarii RARTEL sunt:
1. TELESPAZIO S.P.A., cu peste 61% din acțiuni
2 SOCIETATEA NATIONALA DE RADIOCOMUNICATII SA, cu aproape 39% din acțiuni
3 DANILA MARIANA ANCA cu 0.14% din acțiuni
Telespazio este o asociare între companiile Leonardo (67%) și Thales (33%), unul dintre cei mai mari jucători pe piața de soluții și servicii satelitare din lume.
Articolul inițial:
Ultima informație - dintr-o serie pe care o vom dezvolta mai jos - care arată că Ministerul Apărării (MApN) își menține intenția de a contracta construirea unui prim satelit propriu, a venit de la administratorul NASA.
Șeful Agenției Spațiale Americane, Bill Nelson, a declarat la o întâlnire cu presa de pe 18 octombrie, la care a participat și Europa Liberă, că a discutat cu premierul Marcel Ciolacu despre achiziționarea de către România a unui satelit.
„România va face asta (va avea propriul satelit, n.red.), în coordonare cu mulți alții. Voi urmări acest proiect”, a spus administratorul NASA, care a adăugat că a vorbit cu premierul României despre războiul din Ucraina și amenințarea Rusiei de a trimite focoase nucleare în spațiu.
Pe 28 octombrie, MApN a publicat un proiect de Hotărâre de Guvern care prevede că Executivul abilitează ministerul „în calitate de structură națională coordonatoare în relația cu Agenția Europeană de Apărare să intermedieze participarea Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) la proiectul EU SatCom Market”.
„Eu SatCom Market” este fostul proiect „Satellite Communications Procurement Cell” al Agenției Europene de Apărare (a Uniunii Europene), prin care statele membre pun în comun și partajează servicii comerciale de comunicații prin satelit, precum și sisteme informatice (CIS).
Cu alte cuvinte, MApN și STS vor lucra împreună în diferite proiecte care implică comunicații satelitare.
Europa Liberă a întrebat STS cum va lucra în programul EU SatCom Market, alături de MApN. Vom publica răspunsul imediat ce îl vom primi.
În același proiect de hotărâre se arată că Guvernul va aproba plata la bugetul proiectului Eu SatCom Market, fără a preciza însă suma.
Ministerul Apărării și alte instituții din domeniul Apărării sunt obligate să acceseze servicii satelitare externe întrucât România nu a reușit să-și cumpere un satelit propriu, deși îl are lista de cumpărături de cel puțin șase ani.
Europa Liberă a întrebat Ministerul Apărării în ce stadiu se află achiziția unui satelit și vom publica răspunsul imediat ce îl vom primi.
În luna martie, şeful Direcţiei Generale pentru Armamente al MApN, generalul-locotenent inginer Teodor Incicaş, a declarat la postul public de radio că achiziția unui întreg sistem satelitar este vital pentru România.
„Sistemul satelitar militar de telecomunicaţii este un program de înzestrare strategic, de interes naţional, cu aplicare în spectrul comunicaţiilor satelitare şi tehnologii avansate, care va asigura acoperirea multi-domeniu a nevoilor de misiuni ale Ministerului Apărării Naţionale şi instituţiilor de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. Este un program prioritar pentru noi. Noi suntem în faza finală de fundamentare şi considerăm că primul satelit, deci etapa întâi a acestei achiziţii, achiziţia primului satelit va putea fi lansată în acest an”, explica generalul-locotenent Teodor Incicaș.
Surse parlamentare au precizat pentru Europa Liberă că, deocamdată, MApN nu a înaintat însă o cerere de aprobare pentru o asemenea achiziție.
Orice achiziție militară cu o valoare de peste 100 de milioane de euro trebuie aprobată de Parlament.
Bulgaria are un satelit de comunicații și de difuzare de programe media din 2017, lansat din SUA, de compania SpaceX, fondată de miliardarul Elon Musk.
De asemenea, Polonia are un satelit propriu, iar în luna mai 2024 a primit de la Banca Europeană de Investiții (BEI) 300 de milioane de euro pentru construirea a doi sateliți de observare a Pământului.
Polonia a obținut finanțarea după ce a accesat programul BEI „Inițiativa europeană strategică de securitate”.
Astfel, Polonia ar urma să aibă acces la imagini de înaltă rezoluție pentru aplicații civile și de apărare.
Cât plătește MApN pentru comunicații prin satelit și cât ar costa un sistem propriu
Într-un document publicat în 2018, de Statul Major al Apărării, se arată că „Ministerul Apărării Naţionale a cheltuit în perioada 2009 – 2018, aproximativ 7.500.000 euro pentru închirierea și asigurarea serviciilor de comunicaţii satelitare.”
Un calcul bazat pe statistica MApN arată că, cel puțin până în 2018, instituția plătea peste 800.000 de euro anual pentru comunicații satelitare.
Tot în documentul din 2018, MApN preciza că „România închiriază și utilizează anual, din mediul extern, un număr ascendent de fluxuri satelitare pentru structurile dislocate în zonele de interes, pentru executarea misiunilor în teatrele de operații, participarea la exerciții și angajamente naționale și internaționale, toate aceste linii de efort implicând costuri financiare foarte mari, atât pentru Armata României, cât și pentru instituții de stat cu atribuții în domeniul securității naționale.”
La acel moment, România avea trupe în teatre externe inclusiv în Afganistan. Acum, are militari în misiuni externe pe cel puțin patru continente: Europa, Africa, America de Nord, Asia.
România accesează informații satelitare în cantități mari, spunea la Interviurile one2one, în luna februarie, directorul Centrului Satelitar al Uniunii Europene, ambasadorul Sorin Ducaru.
„România este o țară care utilizează centrul satelitar foarte mult. Probabil că este printre primele trei țări”, explica directorul Centrului Satelitar al Uniunii Europene la Europa Liberă.
Ofiacialul a refuzat să dea detalii despre ce fel de informații de la sateliți accesează România, inclusiv Armata, pentru că aceste date sunt secrete.
Costurile exacte nu pot fi calculate din surse publice, însă, dacă România e în topul țărilor care cer asemenea informații, este de presupus că și costurile sunt pe măsura accesărilor.
Fizicianul și cercetătorul științific Claudiu Tănăselia, autor al siteului de explorare a spațiului parsec.ro, spune că un satelit propriu ar fi „un lucru excelent pentru România”. De ce?
Pentru că, explică omul de știință, un satelit propriu ar asigura „o independență și o siguranță a datelor mai mare. În plus, nu mai depindem de alții, am avea noi posibilitatea să folosim acest satelit pentru operațiuni militare, pentru operațiuni civile”.
Claudiu Tănăselia spune că, cel mai probabil, MApN va avea de ales între doi mari producători de sateliți atunci când va cumpăra propriul satelit: Thales Alenia și Boeing. Nu sunt excluse însă și alte opțiuni.
În România, Thales are un Centrul de Excelență în Inginerie la care lucrează aproape o mie de ingineri.
Potrivit companiei, peste 80 dintre aceștia lucrează în Divizia Thales Alenia Space, o asociere între companiile Thales (67%) și Leonardo (33%).
Thales România explică ce fac acești ingineri în România:
„Ei și-au oferit expertiza și sprijinul pentru proiecte precum Space Inspire™ - un satelit dirijat integral prin software, ultra-flexibil și complet reprogramabil pe orbită, Meteosat 3 - o nouă generație de sateliți meteorologici și Lunar Gateway - o stație spațială cislunară (n.r. adică în spațiul dintre Pământ și orbita Lunii) care va orbita în jurul Lunii. Echipa dezvoltă, de asemenea, componente ale liniei de produse SpaceOps utilizate pentru configurarea și monitorizarea sateliților geostaționari de telecomunicații, inclusiv satelitul Eutelsat KVHTS, care găzduiește cel mai puternic procesor plasat vreodată pe orbită.”
În 2018, MApN preciza că „fundamentarea programului (de achiziție de satelit, n.red.) are în vedere implicarea cât mai consistentă a industriei naționale, prin posibilitatea de a produce în țară componente ale sistemului satelitar, precum și prin utilizarea unor modalități de cooperare industrială."
Fizicianul Claudiu Tănăselia mai spune că a avea un satelit propriu pe orbita Pâmântului poate costa și 200 de milioane de euro, în funcție de cum și de unde se face lansarea. Numai transportul de pe Pâmânt pe orbita planetei poate reprezenta jumătate din cost.
Întrebat dacă România ar putea contribui cu anumite componente la construirea unui satelit, Claudiu Tănăselia spune că orice producător va alege să-și instaleze propriul soft și nu unul strain.
„Noi putem constribui la partea de prelucrare a datelor primite de la satelit care se face, într-adevăr, local”, completează el.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
