Peste 31 de mii de ucraineni au intrat în România în ultimele trei zile, dintre care 6.623 în dimineața zilei de sâmbătă, 26 februarie. Doar 111 ucraineni au cerut până acum o formă de protecție. Mulți se folosesc de pașaportul românesc sau ucrainean pe care îl dețin, preferând deocamdată să nu ceară azil.
La trei zile după începerea războiului în Ucraina, Ministerul de Interne din România a aprobat instalarea primei tabere mobile, în apropierea vămii de la Siret. O astfel de tabără poată adăposti până la 201 persoane. Statul român are alte 38 de astfel de centre care pot să fie instalate, dar nu s-a emis un ordin în acest sens.
Până ca prima tabără mobilă să fie activă, rețelele sociale au devenit cel mai important mediator între ucrainenii care și-au părăsit casele și românii care încearcă să îi ajute. Postările abundă pe Facebook, pe Instagram, mesajele sunt transmise prin WhatsApp sau Telegram. Ucrainenii întreabă despre condițiile de trecere în țară, despre transport până la graniță, despre actele necesare.
Mulți oameni sar în ajutor imediat, chiar dacă de cele mai multe ori pot organiza lucrurile doar pe română a graniței. Grupurile precum Uniți pentru Ucraina, care a strâns 121 de mii de membri până în după-amiaza zilei de sâmbătă, abundă de oferte de ajutor. La fiecare câteva minute apar zeci de comentarii cu oameni care oferă cazare, transport, haine, mâncare, servicii medicale sau de traducere.
Sute de mașini aduc ajutoare spre granițe
Între timp, situația evoluează. Ucrainenii vin în continuare pe jos și, la Isaccea, cu bacul. Conform reprezentanților transportatorilor români, șoferii români sunt blocați in afara granițelor noastre, deoarece autoritățile de frontieră pun prioritate pe ucrainenii care caută refugiu.
Intervenția ministrului de Interne Lucian Bode a ameliorat situația, însă nu a fost suficient, susțin reprezentanții transportatorilor. Situația pare a fi similară și la granița Poloniei cu Ucraina. Cozile la punctele vamale sunt în creștere.
Sute de oameni se îndreaptă spre punctele de frontieră de la Sighet, Siret și Isaccea, cu mașinile pline de apă, mâncare, haine, medicamente și pături. Mulți dintre voluntari au început să se organizeze în grupuri care se deplasează împreună către vamă pentru a întâmpina ucrainenii și pentru a-i aduce în propriile lor case ori în casele altor voluntari.
Grupurile se măresc exponențial, iar la frontiera de la Isaccea sunt deja mai mulți voluntari decât refugiați, conform celor ce s-au deplasat acolo cu ajutoare.
Unii dintre cei din grupuri încep acum să se gândească la cum vor putea transforma acest efort spontan într-unul susținut. Asociațiile aflate la graniță, precum și autoritățile locale și de frontieră, au început să comunice cu voluntarii pentru a preveni aglomerarea și risipa.
„Se face triajul", explică Mihaela Mocanu, care s-a alăturat unui convoi de mașini de la București la Isaccea. Voluntarii se pot înscrie pe liste de transport și cazare și sunt chemați după nevoie. Alimente există deja suficiente, conform autorităților care deocamdată nu mai primesc alimente.
„E foarte multă lume, dar nu e haos", conform Mihaelei.
„Momentan, ni s-a spus să așteptăm. De aici noi nu vom pleca cu mașina goală", a menționat Mihaela pentru Europa Liberă.
Europa Liberă a vorbit cu oamenii care s-au implicat în întâmpinarea celor ce vin din Ucraina, atât la nivel individual cât și prin ONG-uri sau autorități locale.
„Orice ucrainean trece granița va găsi ajutor, transport, cazare”
Andrei Dăscălescu este regizor de film documentar și postarea sa de la Siret a devenit virală. După ce s-a chinuit timp de câteva zile să afle informații despre ce se întâmplă la granița de la Siret, și-a lăsat fiica acasă cu rudele, și-a umplut mașina cu alimente și a venit să vadă cu ochii săi care este situația. „Nu avem cum să rămânem indiferenți”, explică Andrei.
Mulți dintre cei cu care Andrei a reușit să vorbească au rude în țară, ori se îndreptă spre o destinație din străinătate în care îi așteaptă prietenii sau familia.
Aș descuraja oamenii care vor să vină dezorganizat
„Am ajuns ieri noapte, era foarte mult haos dar oarecum pozitiv. Sunt mai mulți oameni care vor să ajute decât oameni care au nevoie de ajutor. Aș descuraja oamenii care vor să vină dezorganizat cu diverse materiale”, explică Andrei, care adaugă că ucrainenii care nu au deja ceva aranjat au, cel mai adesea, nevoie de transport și cazare. Preferabil ar fi un efort coordonat, mai ales pe măsură ce se dezvoltă situația.
În doar două ore de la sosirea sa la Siret în seara de vineri, Andrei a reușit să găsească transport pentru un băiat de 14 ani care trecuse singur, pe jos, granița și încerca să ajungă la mătușa sa în Sibiu.
„Am întâlnit o mamă cu trei copii care a trecut pe jos granița fără niciun plan”, conform lui Andrei.
„Noi ne oprisem la un magazin din Siret înainte să ajungem în vamă și când le-am spus că mergem în vamă oamenii de acolo, ne-au rugat ca dacă întâlnim o familie care are nevoie de un loc unde să poată dormi, să îi sunăm. Pe această mamă am reușit să o cazăm în Siret, la proprietarii magazinului. Astăzi, o vom trimite la Piatra Neamț, de unde suntem noi, unde s-au oferit deja mulți oameni să primească familii de ucraineni.”
Mulți dintre cei ce vin sunt doar în tranzit, însă nu este foarte sigur cât de fezabil va fi pentru ei să se îndrepte imediat spre destinații. Conform lui Andrei, „eu încerc să-i încurajez să meargă la o cazare undeva în zonă și apoi să meargă mai departe”.
„E impresionant că suntem atât de empatici și ospitalieri, sunt convins că orice ucrainean trece granița și nu are un plan va găsi ajutor, transport, cazare”, spune că tărie regizorul.
Implicarea ONG-urilor
Multe organizații nonguvernamentale s-au implicat, după puteri, în întâmpinarea celor ce vin în România. Printre acestea se află și Asociația Magic, a căror misiune este să fie alături de familiile care se confruntă cu un diagnostic grav. Pe timp de pace, ei cazează la Magic Home părinții copiilor care vin din alte localități pentru tratamentul bolilor grave și organizează transportul copiilor pentru tratament prin programul Șoferi de Suflet.
Pe timp de război, Magic s-a oferit să găzduiască în jur de 80 de persoane și coordonează transportul și alte detalii logistice pentru toți cei care le cer ajutorul.
Europa Liberă a discutat cu Claudia Sfetcu, reprezentant al Asociației Magic, despre eforturile depuse de acest ONG.
„Am întâlnit mame care nu știu limba engleză și nu pot să se descurce. Le punem la dispoziție nu doar aceste adăposturi, dar încercăm să aflăm înainte să ajungă în România unde să îi cazăm, de ce au nevoie, să pregătim tot ce este nevoie în noua casă indiferent cât vor sta. Unii oameni sunt doar în tranzit, alții nu știu încă”, conform Claudiei.
„Astăzi ne ajunge o mămică fără acte pentru copil, încercăm să o sprijinim. Luăm în brațe acești oameni și încercăm să îi ajutăm cât putem, dar situația se schimbă foarte repede”, explică reprezentanta Asociației Magic.
În ajutorul prietenilor și rudelor
Mulți români încearcă să își ajute prietenii și rudele aflate în Ucraina. Maria Zaharia este din Constanța, iar soțul ei este ucrainean rezident român. Aceasta încearcă să organizeze transport, cazare și traduceri pentru cunoscuții rămași în zona Odesei.
Maria explică cu greu situația în care se află familia sa, pe care îi așteaptă alături de ea în Constanța. „Cumnatul meu ucrainean este în Africa și are soția și fetița rămase în Ucraina. Soția lui are Covid în acest moment și nu poate călători. Cuvântul potrivit este deznădejde, panică..."
Maria consideră că ajutorul autorităților în județul Constanța este insuficient, iar despre ONG-uri nu a auzit. „Cei dragi mie sunt total dezinformați. Circulă teama și zvonurile cum că ar fi duși către tabere de refugiați. Mulți încă se tem să plece, să nu ajungă forțați în tabere de refugiați."
Nu doar ucrainenii: Cine mai trece granița?
Cristina Ciortan e din București și a mers cu mașina la vama Siret.
„Sunt om”, explică Cristina despre motivația sa de îi ajuta pe cei ce vin din Ucraina.
Aceasta a intrat în contact cu o studentă venită din India la studii în Ucraina, la care se referă drept prietenă, chiar dacă nu a cunoscut-o încă. Tânăra are cu ea două pisici, ceea ce a impresionat-o pe Cristina, care este iubitoare de animale și dorește să ajute sufletele aflate în pericol în aceste momente.
„Pentru prietena mea este singura șansă să iasă din iadul acela, pentru ea și alți străini: indieni și pakistanezi. Este dată la o parte, împinsă pe plan secund”, explică Cristina. De la șase dimineața, Cristina își așteaptă prietena în vamă, într-un frig cumplit.
Cred că și Dumnezeu i-a uitat pe ucraineni
„Văd copii albaștri la față pentru că au stat atâta timp la coadă, bătrâni de peste 80 de ani care au stat cel puțin patru ore în picioare. Este incredibil cât de frig este”, a relatat Cristina pentru Europa Liberă, în timp ce două mame cu bebeluși treceau pe lângă ea.
Mobilizarea unor localități întregi
În țară s-au mobilizat chiar și întregi localități. Apahida, o comună de la marginea orașului Cluj-Napoca, a anunțat că este dornică să primească oamenii care caută liniște și refugiu.
„Avem o comunitate consistentă în Ucraina… am văzut că ostilitățile continuă și am văzut în media exodul spre România, mai ales a celor de etnie română. Văzând reportajele, am considerat că este important să venim în sprijinul lor”, explică primarul Grigore Fati. Acesta s-a consultat cu cetățenii săi și cu biserica locală, iar toți au fost de acord să se mobilizeze pentru a primi în câteva zile refugiați.
„Dacă vom fi solicitați, vom fi pregătiți și vom răspunde. Serviciul nostru de asistență socială, asistentele medicale din localitate, ONG-urile, persoanele fizice și agenții economici din comuna noastră vor sări în sprijinul refugiaților și se vor ocupa de ei”, conform primarului. Acesta este pregătit să coopereze cu autoritățile de la nivel județean și local, iar în caz de nevoie va scoate bani din fondul de rezervă al localității clujene.
Deocamdată Apahida este pregătită să primească oameni pe termen scurt, dar primarul nu exclude posibilitatea ca, dacă vor dori, unii ucraineni să se și stabilească în comuna sa.
„Noi facem acum o adăpostire de urgență, dar sunt convins că și cetățenii care vor dori să rămână pe termen lung își pot găsi locuri de muncă aici”, explică Grigore Fati.
