Declarațiile generalului SRI vin la scurt timp de la demisia șefului SRI, Eduard Hellvig, și, potrivit directorului executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet (ATI), Bogdan Manolea, ar arăta că serviciul secret are de gând să profite de neclaritățile legii securității cibernetice pentru a se implica în alegeri.
Pe de altă parte însă, acestea pot servi unei formațiuni ca Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) drept motiv de victimizare.
Într-o discuție online cu public, generalul de brigadă Anton Rog, directorul Centrului National Cyberint din SRI, a fost foarte tranșant, chiar prea tranșant într-o problemă atât de delicată și care a provocat un scandal mediatic în 2022, când legea securității cibernetice a trecut de Parlament cu modificări controversate și a primit apoi avizul de constituționalitate al CCR.
Site-urile partidelor care fac acțiuni hibride în alegeri vor fi „date jos”
Dacă un partid politic face acțiuni hibride, campanii de dezinformare care schimbă ordinea constituțională, adică influențează alegerile, atunci „noi ne folosim toate mijloacele și forța de care dispune un serviciu de informații pentru a elimina acea amenințare”, a spus generalul Serviciului Român de Informații.
Cum anume va fi „eliminată” amenințarea și contracarată campania online a respectivului partid? Este simplu, în accepțiunea generalului SRI: site-urile respective sau agențiile de informații sunt „date jos” cu ajutorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC).
„În multe situații nici nu se știe că suntem noi în spate, că noi am făcut toată treaba: mergem la instituțiile cu atribuții legale de a închide, le furnizăm toate informațiile și ele iau acele măsuri”, declară generalul Anton Rog.
Spune că nu face politică, dar își bagă nasul
SRI-ul are mână liberă să interpreteze cum vrea aceste lucruri, poate să spună ce dorește și „susține că nu face politică, dar se bagă în politică, decide reguli în jocul politic”, spune directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet (ATI), Bogdan Manolea, pentru Europa Liberă.
El susține că declarația generalului ar arăta clar intenția serviciilor secrete de a se implica în politică.
În plus, mai precizează Manolea, este surprinzătoare lejeritatea cu care vorbește generalul SRI despre „cât de ușor poate să dea jos un site, fără să ia în considerare partea de libertate de exprimare, să considere că blocarea unui site este o măsură care contravine normelor CEDO”.
O formalitate? Mandatul de securitate națională se obține într-o oră
Dar declarațiile generalului SRI Anton Rog care ridică semne de întrebare nu se opresc aici. De pildă, dacă este vorba de persoane „despre care știm sigur că fac treaba aia”, atunci se obține mandat de la judecător.
Mandatul de securitate națională pare așadar a fi o simplă formalitate și se poate obține „în mai puțin de o oră”, spune generalul SRI.
De altfel, procentul mandatelor de securitate națională aprobate de judecători este de circa 90%.
Avertisment pentru AUR
Trăgând linie, nu este clar dacă generalul Rog s-a gândit la un partid anume, recte AUR, așa cum a sunat întrebarea interlocutorului, sau la oricare partid, dar nu a pronunțat niciun nume.
Deși Anton Rog a avut grijă să precizeze că SRI nu face politică, afirmatiile sale au sunat ca o „amenințare la adresa partidelor politice”, oricare ar fi acestea. Cel puțin așa le vede analistul Bogdan Manolea.
Dar Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) s-a simțit vizată. De altfel, senatorul formațiunii Claudiu Târziu a răspuns dur declarațiilor generalului și a cerut comisiei SRI să îl audieze de urgență pe generalul Anton Rog.
„Trebuie să aflăm dacă l-a luat gura pe dinainte sau a avut ordin să amenințe cu revenirea SRI la metodele poliției politice”, a susținut acesta.
„SRI ne anunță că redevine poliție politică? Comisia parlamentară pentru controlul Serviciului Român de Informații trebuie să-l audieze de urgență pe generalul SRI Anton Rog în legătură cu afirmațiile sale publice, realmente periculoase, în legătură cu așa-zisele atribuții legale de control și intervenție pe care Serviciul le-ar avea în privința influențării politice a electoratului. Trebuie să aflăm dacă l-a luat gura pe dinainte sau a avut ordin să amenințe cu revenirea SRI la metodele poliției politice”, a completat Claudiu Târziu.
Pe de altă parte, atitudinea generalului Rog poate fi și o strategie a ceea ce chiar el a numit „inginerie socială”.
Informațiile că AUR ar fi o „creație” a serviciilor secrete ar fi, astfel, edulcorate prin această victimizare a partidului, căruia, iată, chiar un șef al SRI i-ar fi pus gând rău.
O schemă sofisticată, dar care poate prinde exact la publicul AUR și care s-ar plia pe teoria generalului Rog din interviul menționat că serviciile pot manipula persoane și publicul astfel încât să ajungă să creadă ceea ce li se livrează.
În acest context mai merită menționat că liderul AUR, George Simion, a fost acuzat de un fost ministru moldovean al Apărării și de serviciile secrete ucreainene că s-a întâlnit cu șefi ai FSB, serviciul secret rusesc. La vremea respectivă, serviciile secrete românești nu au avut nicio reacție.
„Propaganda și dezinformarea” dau mână liberă serviciilor secrete
Prevederile care conferă SRI puterea de a interveni în jocul politic se referă la „campanii de propagandă și dezinformare” desfășurate de „persoane fizice și juridice care furnizează servicii publice ori de interes public”.
Extinderea atribuțiilor SRI și cui se aplică
„Acțiuni derulate de către o entitate statală sau nonstatală, prin realizarea, în spațiul cibernetic, a unor campanii de propagandă sau dezinformare, de natură a afecta ordinea constituțională.” (Articolul 3, alineatul p)
„Rețelele şi sistemele informatice deținute, organizate, administrate sau utilizate de autorități și instituții ale administrației publice centrale și locale, altele decât cele prevăzute la lit. a) precum și de persoane fizice și juridice care furnizează servicii publice ori de interes public, altele decât cele de la litera b).” ( Articolul 3, alineatul c)
Legea securității cibernetice a fost criticată de societatea civilă, în decembrie anul trecut, când 13 organizații neguvernamentale au scris Avocatului Poporului cerându-i să sesizeze Curtea Constituțională.
Acestea au reclamat nu doar că „amenințărilor la adresa securității naționale” li se adaugă multe alte prevederi, ci și alte aspecte:
- amenințări cibernetice sau atacuri cibernetice asupra infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național;
- acțiuni, inacțiuni sau stări de fapt cu consecințe la nivel național, regional sau global care afectează reziliența statului în raport cu riscurile și amenințările de tip hibrid;
- amenzile merg de la 5.000 la 50.000 de lei pentru o primă abatere și pot să ajungă la 200.000 de lei în cazul unei alte abateri.
- acțiuni derulate de către o entitate statală sau nonstatală, prin realizarea, în spațiul cibernetic, a unor campanii de propagandă sau dezinformare, de natură a afecta ordinea constituțională;
- Furnizorii de servicii tehnice de securitate cibernetică au obligația de a pune la dispoziția autorităților, la cererea motivată a acestora, în termen de maximum 48 de ore de la data primirii solicitării, date și informații privind incidente, respectiv, în maximum 5 zile de la data primirii solicitării, amenințări, riscuri sau vulnerabilități a căror manifestare poate afecta o rețea sau un sistem informatic; acești furnizori sunt DNSC, MCID, ANCOM, MApN, MAI, MAE, ORNISS, SRI, SIE, STS și SPP;
- legea nu respectă deciziile anterioare ale CCR;
- subiecții legii și obligațiile lor sunt vagi și neclare.
Implicarea SRI în politică
Europa Liberă a scris de mai multe despre apetitul serviciilor secrete de avea un cuvânt de spus în politică, ceea ce acestea au și făcut într-o serie de cazuri concrete, dar este totuși prima oară când un oficial SRI vorbește deschis despre această posibilitate. Evident, la adăpostul unei legi care îi dă acest drept.
Suspiciunea că serviciile secrete se amestecă în viața politică a României nu s-a stins niciodată după Revoluție, fiind alimentată de diverse „întâmplări” în care au fost implicați șefi ai SRI, politicieni, afaceriști.
Ultimul episod de acest gen a avut loc la un restaurant libanez din Capitală, acum o lună și jumătate.
