Linkuri accesibilitate

Șase miliarde de ambalaje în România și doi ani de întârziere pentru colectarea la supermarket


0,5 de lei ar urma să fie garanția pe care un consumator va trebui s-o plătească la magazin pentru fiecare produs cu ambalaj sintetic cumpărat.
0,5 de lei ar urma să fie garanția pe care un consumator va trebui s-o plătească la magazin pentru fiecare produs cu ambalaj sintetic cumpărat.

Comercianții și producătorii trebuie să se înscrie, până pe 28 februarie, în baza de date a firmelor care vor face parte din noul sistem de colectare a deșeurilor provenite din ambalaje. Românii trebuie să se întoarcă la supermarket cu sticlele din plastic, pungi și alte ambalaje sintetice.

Guvernul a modificat, pe 11 ianuarie, Hotărârea 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-returnare (SGR) pentru ambalaje primare nereutilizabile. În prima ședință a Executivului s-a stabilit data de 28 februarie ca termen-limită pentru înregistrarea comercianților și a producătorilor în acest sistem.

În schimb, acest sistem devine obligatoriu pentru comercianți, începând cu data de 30 noiembrie 2023, de când acest mod de colectare a deșeurilor ar urma să se aplice tuturor producătorilor și magazinelor (de orice mărime), indiferent dacă produsele sunt fabricate în țară sau achiziționate intracomunitar.

„Este vorba de 80.000 de operatori economici. Un număr care include atât comercianții de tip rețea, cât și comerțul tradițional sau HoReCa. Vorbim și de 4.000 de producători și importatori de băuturi. Aceștia va trebui să se înroleze în platforma pe care sistemul o va dezvolta”, a declarata pentru Europa Liberă directorul general al Asociației Berarii României, Julia Leferman.

Întârzieri repetate

Legislația și termenul de aplicare a sistemului de garantare-returnare au fost modificate de patru ori de la începutul anului 2021. Inițial, termenul limită de aplicare era toamna anului 2021. Ultima amânare a fost în toamna anului trecut, când un alt termen era stabilit pentru luna octombrie.

„Cred că așa cum a fost prezentat în forma inițială, când a fost pus în dezbatere, erau un proiect foarte bun, complet. Ministerul Mediului nu a fodst pregătit să aplice acest sistem”, spune Ana Racheleanu, cea care coordonează o campanie de monitorizare a acestui proiect legislativ pentru organizația Declic.

Cum va funcționa

Pentru fiecare sticlă sau pungă de plastic, cutie de bere și orice alt tip de ambalaj sintetic se va plăti la casă o sumă suplimentară de 0,50 de lei pentru ambalaj sintetic. Banii vor fi recuperați doar când acest ambalaj va fi adus înapoi la același magazin. Comercianții vor avea montate containere speciale prin care să colecteze separat aceste deșeuri.

Banii se vor recupera după ce cumpărătorul reciclează deșeul în containere amenajate de magazin. Ca o comparație, valoarea garanției variază în țările în care se aplică, în funcție de materialul de ambalare și de dimensiunea ambalajului, nivelul garanției fiind cuprins între 0,1 și 0,25 de euro, potrivit unei analize a Academiei de Științe Economice (ASE).

„Sistemul de garanție-returnare (SGR) este esențial pentru reforma în domeniul gestionării deșeurilor în România și este un sprijin pentru cetățenii care vor să participe la colectarea separată a deșeurilor din ambalaje”, a declarat ministrul Barna Tánczos după o întâlnire cu reprezentanții supermarketurilor. Și companiile de retail susțin implementarea acestui sistem de reciclare a deșeurilor.

Ministerul Mediului, condus de Tanczos Barna, a întârzia să pună în aplicare sistemul de colectare a PET-urilor, conform ONG-urilor.
Ministerul Mediului, condus de Tanczos Barna, a întârzia să pună în aplicare sistemul de colectare a PET-urilor, conform ONG-urilor.

Sistemul se bazează exclusiv pe implicarea efectivă a consumatorilor.

De asemenea, Guvernul instituie dreptul administratorului SGR de a solicita autorității publice centrale pentru protecția mediului modificarea valorii garanției, inclusiv diferențiat pe tip de ambalaj, respectiv pe tip de material.

Deșeurile colectate

Pe piață există în acest moment aproape șase miliarde de ambalaje, conform datelor Ministerului Mediului. Aceste ambalaje vor intra începând de anul viitor sub apanajul Sistemului Garanție-Re­turnare. Este vorba despre ambalajele din plastic, metal și sticlă, care au volume între 0,1 și 3 litri și care sunt puse pe piață ca ambalaje pentru băuturi.

Acest sistem de colectare și reutilizare a deșeurilor va fi administrat de o firmă. Societatea este denumită ReturRO Sistem de Garanție Returnare SA

Structura acționariatului acesteia, din care statul deține 20%, mai are în componență Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate - 30%, Asociația Berarii României - 30% și Asociația Reteilerilor pentru Mediu - 20%.

Gemma Webb a fost numită în funcția de CEO și președinte al directoratului RetuRO Sistem Garanție-Returnare. Ea va coordona implementarea Și gestionarea sistemului în România. În perioada 2012-2017, Gemma Webb a condus operațiunile din România ale producătorului de Țigarete British American Tabacco.

Obligațiile UE

Până în acest moment, zece țări europene au SGR implementat în diferite etape în timp, cu diverse obiective. Sistemul din România va fi primul care va răspunde nevoilor actuale ale mediului de afaceri, dar şi obiectivelor de mediu care vin dinspre legislația europeană cu ținte ambițioase din 2025, explică autoritățile.

România este obligată să se conformeze mai multor reglementări europene. Directiva Europeană 2008/98/CE interzice abandonarea și eliminarea necorespunzătoare a deșeurilor și prevede ca 50% din deșeurile menajere să fie deviate de la groapă și reciclate.

Realitatea din România este că, la ora actuală, gradul de recuperare și reciclare este de doar 13%-14%, procent care expune țara la riscul unor amenzi usturătoare din partea UE.

În plus, conform Directivei 2019/904 a Parlamentului European, statele membre sunt obligate să atingă, până în 2025, o rată de colectare a plasticului de unică folosință de 77% și de 90% până în 2029.

Directiva 94/62/CE stabilește normele UE privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, iar printre obiectivele de colectare ce trebuie atinse se numără: 50% pentru ambalajele din plastic, 70% pentru ambalajele din sticlă și 70% pentru ambalajele din metal.

Investițiile în realizarea infrastructurii, respectiv a centrelor de colectare, sunt estimate a fi de circa 140 – 160 de milioane de euro, potrivit unui studiu realizat de Academia de Științe Economice. Costurile vor fi suportate de producătorii produselor vândute în ambalaje poluante.

  • 16x9 Image

    Marian Păvălașc

    A intrat în echipa Europa Liberă în ianuarie 2021. Este un jurnalist freelancer care își propune să publice știri importante, dar și reportaje, investigații. A intrat în presă în primii ani ai studenției, în urmă cu 15 de ani, atunci când a început să scrie pentru un cotidian din Galați. 

XS
SM
MD
LG