Stânga radicală și extrema dreaptă au votat o moțiune împotriva guvernului Barnier după ce acesta a aprobat un buget cu măsuri nepopulare, care nu a fost trecut prin parlament. Proiectul prevedea economii în valoare de 60 de miliarde de euro, în încercarea de a reduce deficitul major al statului.
Franța are un deficit prognozat de aproape 6% din PIB în 2024 și de 7% în 2025.
Demisia lui Barnier va fi punctul culminant al săptămânilor de tensiuni legate de buget, despre care Uniunea Națională, formațiunea de extremă-dreapta a lui Marine Le Pen, a afirmat că este nemilos cu oamenii muncii.
De asemenea, evenimentele fac și mai dificilă poziția președintelui Emmanuel Macron, care a precipitat criza actuală printr-o decizie riscantă de a convoca alegeri anticipate înaintea Jocurilor Olimpice de Vară de la Paris. Macron se confruntă cu apeluri tot mai numeroase de a demisiona, dar are un mandat până în 2027 și nu poate fi îndepărtat.
Michel Barnier, un politician veteran de 73 de ani, fost negociator al Uniunii Europene pentru Brexit, ar urma să fie cel mai „efemer” prim-ministru în funcție din istoria modernă a Franței. Niciun guvern francez nu a mai pierdut un vot de încredere de la cel al lui Georges Pompidou, în 1962.
Reuters scrie că Franța, a doua economie din UE, riscă acum să încheie anul fără un guvern stabil și fără un buget pentru 2025, deși Constituția permite măsuri speciale care ar evita o „închidere a guvernului” în stil american.
Turbulențele politice din Franța riscă să slăbească și mai mult o Uniune Europeană deja afectată de criza în care se află guvernului de coaliție din Germania, cu câteva săptămâni înainte ca președintele ales al SUA, Donald Trump, să revină la Casa Albă.
Trump urmează să viziteze Parisul sâmbătă, pentru inaugurarea catedralei Notre Dame renovată după incendiul din 2019, iar Macron dorește să numească un alt prim-ministru până atunci, a relatat miercuri Reuters.
Franța se confruntă acum cu o perioadă de incertitudine politică profundă, care neliniștește deja investitorii. La începutul acestei săptămâni, costurile de împrumut ale Franței le-au depășit pentru scurt timp pe cele ale Greciei, considerată în general o țară mult mai riscantă pentru investiții.
Noul prim-ministru francez, oricare va fi el, se va confrunta cu aceleași provocări ca și Barnier în ceea ce privește adoptarea proiectelor de lege, inclusiv bugetul pentru 2025, de către un parlament divizat.
Potrivit legii, în Franța nu pot avea loc noi alegeri parlamentare înainte de luna iulie.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
