Directorul Agenției Internaționale pentru Energie de la Viena a declarat că nu există scurgeri de radiații și că sistemul de monitorizare de la Zaporojie funcționează bine. Rafael Mariano Grossi a spus într-o conferință de presă că e în contact permanent cu autoritățile ucrainene și ruse.
El a arătat că, la Zaporojie, numai una dintre cele 6 unități funcționează, dar la capacitate de 60%. Însă, situația de la centrală rămâne tensionată, iar directorul Grossi a spus că doi dintre paznici au fost răniți. El a spus că a discutat cu reprezentanții țărilor europene și toți au fost de acord cu respectarea integrității fizice a centralelor nucleare, ceea ce nu s-a întâmplat în Ucraina.
În același tip, Rafael Grossi a mai spus că Ucraina a trimis o solicitare pentru asistență imediată în domeniul nuclear și că intenționează să meargă la fața locului.
„Având în vedere riscurile pe care le presupun, am cerut Rusiei și Ucrainei să merg la Cernobîl cât mai repede. Toți știm că din cauza situației din teren, deplasarea mea va fi îngreunată, dar nu va fi imposibilă. Dacă vrem să acordăm asistență, trebuie să fim acolo”, a spus Rafael Mariano Grosii, care a adăugat că el nu se implică deloc politic în conflict și nu este nici mediator al Națiunilor Unite.
Mai multe persoane au fost ucise sau rănite în incendiul izbucnit în urma bombardamentelor rusești asupra centralei nucleare de la Zaporojie, a anunțat Ministerul de Externe al Ucrainei.
Reacțiile cu privire la incendiul izbucnit în noaptea de joi spre vineri la Zaporojie au venit din partea reprezentanților mai multor state sau organizații internaționale. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat de la Bruxelles acțiunile Rusiei în Ucraina.
„Condamnăm atacurile asupra civililor și peste noapte am văzut și rapoarte despre atacul împotriva unei centrale nucleare. Acest lucru demonstrează doar imprudența acestui război, importanța încheierii lui și importanța faptului ca Rusia să își retragă toate trupele și să se angajeze cu bună-credință în eforturile diplomatice”, a spus Jens Stoltenberg.
Pe lângă reacția șefului NATO, Ambasada SUA în Ucraina a declarat că atacarea unei centrale nucleare constituie o crimă de război.
Și ministrul de externe al Franței, Jean-Yves Le Drian, condamnă ferm atacul Rusiei asupra centralei Zaporojie. „Susținem pe deplin inițiativa Agenției Internaționale pentru Energie Atomică de a cere Rusiei să oprească toate atacurile de acest tip”, a spus ministrul francez.
Președintele Volodimir Zelenski a fost primul care a luat atitudine și a declarat că Rusia a vizat intenționat atacarea centralei nucleare, îndemnându-i pe liderii europeni să „se trezească acum” și să oprească forțele ruse „înainte ca acest lucru să devină un dezastru nuclear”.
Ministrul Energiei al Ucrainei, German Galușcenko, a avut o conversație telefonică „urgentă” cu omologul său american Jennifer Granholm despre situația de la centrala nucleară Zaporojie și a spus că „inamicul nu este preocupat de securitatea nucleară și de radiații”.
Galușcenko a adăugat că Rusia este „indiferentă față de viețile umane ale ucrainenilor, ale europenilor și ale propriilor cetățeni”.
România: CNCAN spune că e în legătură cu autoritățile din Ucraina
Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) arată că e în contact permanent cu Agenția Europeană pentru Energie Atomică și cu autoritățile ucrainene și că monitorizează în permanență evoluția situației de la Zaporojie. La nivel național, măsurătorile efectuate au arătat valori normale ale radiațiilor.
Petre Min, directorul Departamentului pentru Urgențe de la CNCAN, a declarat pentru Europa Liberă, că în acest moment, centrala este operată de specialiștii ucraineni.
„Pe baza informațiilor pe care le avem în acest moment, chiar dacă se vehiculează că Rusia a preluat centrala de la Zaporojie, ele sunt operate de specialiștii ucraineni în continuare. Avem informația și certitudinea că în acest moment sunt operate de cei care au făcut și fac asta zi de zi, nu de armata rusă. Informațiile pe care le-am primit de la autoritățile ucrainene sunt că toate centralele sunt operate în stare sigură”, a spus Petre Min.
Acesta spune că, din punctul de vedere al CNCAN, „atâta timp cât centralele sunt operate în stare sigură, așa cum au fost ele proiectate, nu s-ar pune problema de accident nuclear, dezastru nuclear sau alte evenimente”.
„În istoria lor, există un alt accident, cel la Cenobîl din 1986, și merg pe premisa că inclusiv Rusia este foarte, foarte conștientă de efectele unui alt accident. Cel de la Cernobîl ne-a arătat că efectele nu au fost numai pe suprafața Ucrainei, ci și în Belarus sau chiar Rusia. Eu nu m-aș gândi că se pune problema bombardării instalațiilor nucleare”, a mai spus Petre Min.
Directorul CNCAN spune că centralele nucleare din Ucraina au trecut prin mai multe etape de siguranță înainte de a fi puse în funcțiune.
„Cu privire la proiectare, aceste centrale trec prin diverse etape care sunt analizate și apoi se merge mai departe. Aceste evaluări sunt elaborate pe baza scenariilor, inclusiv pentru căderi de avioane pe structurile de rezistență cum sunt anvelopele. De aceea sunt și aprobate, cel puțin la nivel de calcul sunt făcute să reziste”, a mai spus Petre Min.
Expert în energie: Lucrurile sunt într-un context foarte periculos
Un alt expert în energie nucleară, Ioan Purica, spune pentru Europa Liberă că centralele nucleare din Ucraina sunt prevăzute cu anvelope care le fac mai sigure.
„Sunt 4 centrale nucleare, iar în total sunt 15 unități care sunt active, plus Cernobîlul cu patru unități din care unitatea 4 din 1986 e acoperită cu sarcofag de beton. Însă, toate centralele de 1.000 MegaWatt sunt prevăzute cu anvelope ceea ce le face mai sigure”, a spus Ioan Purica.
Expertul arată că, în momentul de față, bombardamentele de la Zaporojie sunt mai puțin probabil să dărâme anvelopele făcute din beton solid.
„După mine, în condițiile astea, lucrurile sunt într-un context foarte periculos, pentru că oricând se poate lovi așa ceva. Mi se pare că armata rusă, în inconștiența ei de a ataca o centrală nucleară, nu putea să o facă fără ordinul de la cel mai înalt nivel. La 70 de ani ai lui, Putin nu mai are ce aștepta de la viață și pornește pe idea 'după mine potopul'. Nu știu ce fac generalii aia ruși de pot să ajungă la situația să creeze situația de atac radioactiv”, și-a exprimat Ioan Purica îngrijorarea.
Ministerul Sănătății: Iodura de potasiu nu trebuie utilizată în mod profilactic
În ultimele zile, după ce trupele rusești au ajung la Cernobîl, în toată Europa oamenii au început să caute pastile de iod, îngrijorați de veștile din Ucraina, cu toate că autoritățile au spus că nivelul de radiații este normal.
Ministerul Sănătății din România a postat vineri informații despre iodura de potasiu, arătând că nu trebuie utilizată în mod profilactic, pentru că poate provoca afecțiuni ale glandei tiroide.
Într-o postare pe Facebook, ministerul arată că administrarea comprimatelor de iodură de potasiu se face doar în primele ore, iar Ministerul Sănătății organizează asigurarea stocurilor.
Medic: „Dacă iei iod poți să dai tiroida peste cap”
Medicul Gabriel Tatu Chițoiu spune că oamenii nu trebuie să intre în panică și să ia iod preventiv, pentru că centrala nucleară de la Zaporojie a fost lovită numai clădirea de birouri.
„Dacă iei iod necontrolat și la disperare poți să dai tiroida peste cap. Sunt medicamente care conțin iod și pot să dea peste cap tiroida, și fără să te protejeze cu nimic. Este o diferență între pregătirea cu iodură de potasiu pentru urgențele nucleare, și prin asta se înțelege avariile de la centralele nucleare. Atunci când se întâmplă așa ceva sub ochii autorităților, există un protocol pentru luarea iodului până vine norul radioactiv. Însă, în cazul bombelor nucleare care îți cad în cap nu ai ce să mai faci cu iodul”, a spus medicul.
