Ca urmare a referendumului, în preambulul Constituției Republicii Moldova va fi scris că integrarea în Uniunea Europeană este „obiectivul strategic” al țării, iar identitatea poporului R. Moldova este „europeană”.
Preambulul servește la interpretarea tuturor legilor țării. Introducerea valorilor europene acolo înseamnă pentru autorități, indiferent de culoarea lor politică, „o obligație de a promova politici care să corespundă valorilor europene”, a explicat Europei Libere Moldova fostul președinte al Curții Constituționale a Rep. Moldova, Alexandru Tănase.
Potrivit lui, orice lege care va fi elaborată de acum încolo în Rep. Moldova va trebui să corespundă „principiilor care sunt consacrate în spațiul Uniunii Europene”.
De asemenea, în Constituție va fi introdus un nou titlu numit „Integrarea în Uniunea Europeană”. Acest capitol oferă Parlamentului moldovean, indiferent de componența lui, un „mecanism pentru ratificarea acordurilor constitutive ale Uniunii Europene”, explică pentru Europa Liberă analistul politic Igor Boțan.
Mai exact, tratatele necesare pentru intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană (UE) vor putea fi adoptate prin lege organică, adică prin votul majorității simple din Parlament (51 de deputați).
„Din punct de vedere legislativ, acest referendum dă mână liberă Parlamentului să ratifice documentele de aderare la Uniunea Europeană”, adaugă Boțan.
În acest sens, prin votul lor, cetățenii moldoveni au permis deputaților (și nu doar din actualul legislativ) să ratifice în numele poporului acordurile cu UE, care, odată adoptate, vor prevala în fața legilor naționale, așa cum se întâmplă în toate statele din uniune.
Dar până ca acest mecanism să poată fi aplicat, Republica Moldova trebuie să încheie negocierile de aderare la UE și să semneze acordul de aderare.
În eventualitatea aderării, R. Moldova ar avea nevoie de un nou referendum, crede Alexandru Tănase. El explică: pentru a deveni parte din UE, R. Moldova trebuie să mai facă o serie de modificări importante, printre ele fiind reglementarea alegerilor europarlamentare și activitatea Parlamentului European.
Rezultatele preliminare ale referendumului din 20 octombrie, după numărarea a 100% de procese verbale, arată că pentru opțiunea „Da” au votat 50,38% dintre moldoveni (750.075 de voturi), iar pentru cea „Nu” – 49.62% (738.799 de voturi).
În următoarele zile, Comisia Electorală Centrală (CEC) va prezenta Curții Constituționale (CC) din Republica Moldova un raport despre desfășurarea scrutinului, iar CC, în termen de zece zile, îl va valida.
Din moment ce referendumul e unul constituțional, nu mai este nevoie ca el să fie aprobat de Parlament. Adică după validare, Constituția va fi modificată automat.
Referendumul a bătut în cuie aderarea Moldovei la UE?
Nu. Integrarea în Uniunea Europeană putea continua atât cu un vot negativ la acest referendum, cât și fără ca el să fi fost organizat.
Cu o excepție explicabilă (Macedonia de Nord), Rep. Moldova este prima țară care organizează un referendum despre aderare la UE înaintea negocierilor propriu-zise de aderare. Majoritatea țărilor candidate la aderare în UE au organizat referendumuri abia după ce se încheie negocierea tratatelor de aderare, iar unele nu au organizat deloc (de exemplu, România).
Macedonia de Nord este singura țară de până acum care a organizat un referendum de aderare la UE cu mult înainte de startul negocierilor de aderare, o decizie explicabilă prin situația sa regională deosebită: pentru a continua parcursul european, țara a fost nevoită să-și schimbe denumirea (din Macedonia), încheind în acest sens un tratat cu Grecia.
Modificările introduse în Constituția Rep. Moldova prin acest referendum vor putea fi eliminate, tot print-o modificare a Constituției, fie prin votul în Parlament a deputaților, fie printr-un nou referendum. Dar, potrivit legislației moldovene, un referendum la același subiect va putea fi organizat abia peste doi ani.
Totodată, referendumul moldovean nu garantează că țara va deveni membră a UE. Pentru a face parte din comunitatea europeană, R. Moldova trebuie să treacă prin etapa reformelor și negocierilor de aderare. Guvernarea actuală promite că va încheia aceste etape până în 2030, dacă Maia Sandu va mai obține un mandat de președintă.
Alexandru Tănase subliniază că „singura garanție a cursului european” al Republicii Moldova este loialitatea față de aceasta a politicienilor pe care alegătorii îi sprijină. Adică, până la urmă, „alegătorul este cel care va decide” dacă R. Moldova va fi sau nu parte a Uniunii Europene.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.