Spre deosebire de alegerile din noiembrie/decembrie 2024, la cele din 2025 finanțarea campaniei se poate face doar de către candidat/partid și doar din surse foarte clar delimitate de lege.
„Nu poate plăti un terț, oricine ar fi el. Adică o persoană, o firmă, o altă entitate nu poate plăti campania. Candidatul poate primi doar bani care trec printr-un cont oficial, iar toate cheltuielile se fac prin contul oficial”, spune Septimius Pîrvu, coordonator programe electorale la Expert Forum.
Această modificare legală vine după scandalul de la scrutinul prezidențial din 2024, când candidatul filorus Călin Georgescu a declarat oficial că nu a cheltuit niciun leu în campanie, deși el a beneficiat de o expunere masivă pe rețelele sociale.
Mai multe anchete penale sunt în prezent în lucru în România în privința campaniei electorale a lui Georgescu. Una dintre aceste ancheta vizează chiar acest lucru: că anumite persoane ar fi plătit pentru a-l promova pe Georgescu pe rețelele sociale.
Toate sumele cheltuite fără să se respecte legea vor fi confiscate și transferate la bugetul de stat.
De asemenea, față de noiembrie 2024, candidații și cei care îi susțin trebuie să marcheze orice publicitate electorală.
„Există niște reglementări noi în zona aceasta de online și de propagandă electorală, pentru marcarea materialelor de publicitate politică [...] Dacă până acum era vorba numai despre codul de mandatar financiar, acum este un pic mai complicat”, spune Septimius Pîrvu.
Față de scrutinul din noiembrie 2024, pe toate materialele electorale, indiferent că sunt distribuite de candidați sau de susținătorii lor – inclusiv de cetătenii simpli – trebuie marcate câteva elemente importante.
Septimius Pârvu spune că, în cazul fiecărui material – fie că e un afiș sau o reclamă online – trebuie să se înțeleagă dacă este sau nu plătit în scopuri politice.
Pentru cele din online, competitorul politic trebuie să specifice dacă a existat o campanie de targeting, prin care a fost vizat un anumit public țintă – adică dacă a plătit pentru ca informația să ajungă la un anumit tip de alegător.
„Cum vor fi urmărite toate aceste informații o să vedem. Va fi un pic greu de urmărit cât de corect și-au marcat candidații materialele publicitre”, arată Septimius Pîrvu.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) spune că, dacă materialele de publicitate politică nu sunt marcate corect, sancțiunile vor ajunge până la 25.000 de lei.
Cum se marchează publicitatea electorală la alegerile prezidențiale 2025
Regulile de etichetare a materialelor publicitare politice (materialelor de propagandă electorală) s-au schimbat față de anul trecut.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a stabilit, prin Hotărârea AEP nr. 9/2025, că materialele publicitare politice distribuite de actorii politici trebuie să conţină următoarele informaţii (eticheta), indiferent de mijlocul de distribuire, inclusiv prin intermediul programelor de radio şi de televiziune, precum şi al serviciilor media audiovizuale la cerere:
a) o indicaţie privind faptul că reprezintă un material publicitar politic;
b) candidatul sau formaţiunea politică la cererea căreia sau în numele căreia este pregătit, plasat, promovat, publicat, distribuit sau difuzat materialul publicitar politic, respectiv numele şi adresa de e-mail, precum şi adresa poştală a candidatului, atunci când aceasta este dezvăluită public de către acesta, sau adresa sediului, în cazul formaţiunilor politice;
c) o menţiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unor tehnici de vizare a unui public-ţintă sau de distribuire a materialelor publicitare, în sensul art.3 pct.11 şi 12 din Regulamentul (UE)2024/900 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparenţa şi vizarea unui public-ţintă în publicitatea politică, atunci când este cazul;
d) o menţiune că sumele cheltuite pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului publicitar politic provin exclusiv din sursele permise de Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
e) după caz, o menţiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unei promovări electorale sau al unei promovări electorale plătite;
f) codul unic de identificare a mandatarului financiar înregistrat la Autoritatea Electorală Permanentă.
Cheltuielile pentru campanie, publicate săptămânal
Vineri, 4 aprilie, în prima zi a campaniei electorale, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a precizat că va publica pe site-ul www.finantarepartide.ro, săptămânal, în fiecare zi de vineri, contribuțiile și cheltuielile declarate de către mandatarii financiari coordonatori ai competitorilor electorali.
În timpul campaniei electorale, candidații și partidele nu vor utiliza mașini inscripţionate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaţilor, și nici cu alte referiri la competitorii electorali.
De asemenea, este interzisă utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staţionar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcţionale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă.
Septimius Pîrvu spune că, pentru alegătorul de rând, nu va exista vreo diferență în modul cum votează față de ce știa până acum.
La fel ca la alegerile precedente, românii pot vota pe baza unui act de identitate valabil în ziua în care se prezintă la vot.
Acesta poate fi carte de identitate normală sau carte de electronică de identitate (pentru cei care și-o vor obține până atunci). De asemenea, se mai poate vota cu o carte de identitate provizorie valabilă.
În ceea ce privește procedura de votare, există foarte puține modificări.
Una dintre ele este votul în străinătate – duminică, în ziua alegerilor, votarea nu se mai încheie la ora 21:00, ora locală din țara în care se votează, ci la ora 21:00 ora locală a României.
„Asta are un impact asupra unor țări, mai ales din Vest, pentru că practic votarea se încheie mai repede”, spune Septimius Pârvu.
„Pe de altă parte, pentru vineri votarea s-a prelungit. Înainte începea la ora 12:00. Acum începe la ora locală 07:00. Există niște ore în plus vineri, față de ce exista în legea anterioară”, mai spune Septimius Pîrvu.
Pentru alegerile din mai 2025, 6.200 de români care trăiesc în străinătate s-au înscris deja pentru votul prin corespondență.
Calendarul primului tur al alegerilor prezidențiale 2025
- 4 aprilie - începerea campaniei electorale care se încheie pe 3 mai la ora 7:00
- 2 mai - de la ora 7:00 începe votarea în străinătate, care se încheie la ora 21:00
- 3 mai - între orele 7:00 și 21:00 - a doua zi a votului în străinătate (alegătorii care la ora locală 21:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei așteptând să intre, pot să îşi exercite dreptul constituţional până cel mai târziu la ora 23:59)
- 4 mai - a treia zi de vot în diaspora
- 4 mai, ora 7:00 - începerea votului în secțiile de votare din România. Secțiile se închid la ora 21:00.
- 6 mai ora 24:00 - formularea de cereri pentru anularea alegerilor pe motiv de fraudă electorală cu dovezi și motivații către CCR
- 8 mai - înaintarea către Curtea Constituțională a procesului-verbal, împreună cu procesele-verbale de constatare și centralizare a rezultatelor votului întocmite de birourile electorale județene, ale sectoarelor municipiului București, biroul electoral pentru secțiile din străinătate și birourile secțiilor de votare.
După primirea dosarului de la Biroul Electoral Central și soluționarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală, CCR validează alegerile și publică rezultatele în Monitorul Oficial.
Unde se pot depune plângerile în caz de nereguli
Septimius Pârvu mai scoate în evidență o schimbare, referitoare la plângerile pe care le pot depune cei care sesizează o posibilă încălcare a legii.
Cei care observă o neregulă fizic, trebuie să se adreseze la birourile de circumscripție electorală.
Însă dacă e vorba de o posibilă încălcare a legislației în mediul online, atunci plângerea se depune la Biroul Electoral Central, care poate emite ordine prin care să solicite platformelor să dea jos materiale.
„Platformele vor fi obligate să dea jos materialele în cinci ore, ceea ce este destul de puțin probabil. Dar este totuși important că există această reglementare, care stabilește și faptul că deciziile de către autoritățile electorale trebuie luate în aceeași zi”, mai spune Septimius Pârvu.
Lege prevede că deciziile Biroului Electoral Central pot fi contestate în instanță.
Cei care vor să fie observatori la alegeri – fie în România, fie în străinătate – se pot înscrie voluntar la asociațiile care se ocupă de observarea alegerilor.
Condiția este să aibă drept de vot și să nu facă parte din niciun partid politic.
Înscrierea observatorilor la alegeri
Pentru primul tur al alegerilor, perioada de înscrieri pentru observatorii (în țară și în străinătate) are loc până pe 24 aprilie, inclusiv.
Pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale, înscrierea are loc până pe 11 mai – doar dacă nu s-au înscris înaintea primului tur de scrutin.
Acreditarea pentru primul tur este valabilă și pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale.
Coaliția VotCorect.ro a deschis sesiunea de înscriere a observatorilor la observatori.votcorect.ro.
În cazul în care niciunul dintre cei 11 candidați înscriși în cursa prezidențială pentru 4 mai nu reușește să obțină 50%+1 din voturile liber exprimate, atunci va avea loc al doilea tur de scrutin.
Calendarul turului II al alegerilor prezindențiale 2025
Al doilea tur de scrutin pentru alegerile prezidențiale are loc pe 18 mai 2025.
Campania electorală pentru cel de=al doilea tur începe pe 9 mai 2025.
În al doilea tur de scrutin, românii din diaspora vor avea la dispoziție tot 3 zile: 16, 17 și 18 mai 2025.
Campania electorală pentru al doilea tur se încheie pe 17 mai 2025.
• 9 mai - începerea campaniei electorală pentru turul al doilea, care se termină pe 17 mai, ora 7:00.
• 15 mai, între orele 7:00 - 21:00 (ora locală) - prima zi a votării în străinătate;
• 17 mai, între orele 7:00 - 21:00 (ora locală) - a doua zi a votării în străinătate;
• 18 mai - a treia zi de vot în diaspora.
• 18 mai - votarea în România. Secțiile se deschid la ora 7:00 și se închid la ora 21:00.
Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de a alege până cel mai târziu la ora 23:59.
Macheta buletinului de vot pentru cel de-al doilea tur de scrutin trebuie să fie prezentată Biroului Electoral Central cu cel puțin 15 zile înainte de alegeri.
La fel ca fel ca la alegerile prezidențiale de anul trecut, alegătorii vor putea vederea rezultatele parțiale în timp real pe site-ul AEP.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
