Un diplomat rus rechemat de la Bruxelles în timpul unei epurări a spionilor de către autoritățile belgiene a fost nominalizat pentru a conduce misiunea de la Belgrad a celui mai mare organism de securitate din Europa, arată o investigație comună a RFE/RL și a mai multor instituții media europene.
Moscova l-a nominalizat pe Dmitri Iordanidi, un fost șef adjunct al misiunii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în Bosnia-Herțegovina, cu o experiență solidă în Balcani, pentru a conduce misiunea organizației în Serbia, arată documente interne ale OSCE obținute de RFE/RL.
Candidatura sa vine într-un moment în care se înmulțesc acuzațiile din partea Statelor Unite și a guvernelor europene privind activitățile „răuvoitoare” ale Rusiei în regiunea acoperită de organismul de securitate regională cu sediul la Viena, care numără 57 de națiuni.
Iordanidi, în vârstă de 55 de ani, este unul dintre cei 20 de diplomați ruși care au plecat în liniște de la Bruxelles, în 2023, din cauza acuzațiilor Serviciului belgian de securitate de stat (VSSE) potrivit cărora aceștia erau spioni care lucrau sub acoperire.
Acuzațiile erau făcute pe baza unei liste întocmite de serviciile de informații belgiene și autentificate independent de trei surse de informații occidentale, se arată în ancheta comună a RFE/RL, a site-ului de știri EUobserver, cu sediul la Bruxelles, a cotidianului belgian De Morgen, a săptămânalului belgian Humo și a cotidianului francez Le Monde.
O sursă din serviciile de informații a numit epurarea spionajului rus drept „o ocazie de a ne goli sertarul” în urma invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina în februarie 2022.
Deși guvernul belgian nu publică listele diplomaților acreditați în țară, iar misiunea diplomatică a Rusiei la Bruxelles nu publică numele personalului său, RFE/RL a verificat independent prezența mai multor diplomați ruși expulzați în Belgia în 2023.
Diplomații ruși, care nu au fost identificați public până în prezent, erau, conform listei, afiliați Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR) sau direcției sale de informații militare, cunoscută sub numele de GRU.
Iordanidi, identificat pe lista serviciilor de informații belgiene ca fiind afiliat SVR, este singurul diplomat dintre cei 20 care nu a fost declarat persona non grata, potrivit unei surse din serviciile de informații.
Aceeași sursă a declarat că Rusia l-a rechemat pe Iordanidi doar după ce Belgia a comunicat că acesta va fi declarat persona non grata, dacă Moscova nu îl recheamă în țară.
Acum, Moscova încearcă să îl readucă pe Iordanidi în OSCE, organizația multilaterală cu sediul la Viena care, până la invazia Rusiei în Ucraina în 2022, a jucat un rol central în monitorizarea agresiunii ruse în Ucraina și în încercarea de mediere între Moscova și Kiev.
Potrivit documentului obținut de RFE/RL, Dmitri Iordanidi a fost înscris pe lista celor opt candidați la funcția de șef al misiunii OSCE în Serbia, după data limită de depunere a candidaturilor, 1 decembrie 2024.
În plus, Rusia l-a nominalizat și pentru a conduce un birou de programe al OSCE în capitala Kârgâzstanului, Bișkek, și pentru aceeași poziție în capitala Kazahstanului, Astana.
OSCE a precizat într-o declarație trimisă prin e-mail că recrutarea pentru toate aceste trei posturi este încă în curs și că nu poate comenta această chestiune, invocând confidențialitatea.
Posturile sunt numite de președintele în exercițiu al OSCE - în prezent ministrul finlandez de externe Elina Valtonen - în urma consultării cu actuali și foști înalți funcționari OSCE și cu țările gazdă ale misiunilor respective, a declarat purtătorul de cuvânt al OSCE, Alexandra Taylor.
„Urmărim un proces riguros de recrutare pentru toate posturile noastre la OSCE”, a spus Taylor.
Oficialii și guvernele occidentale au acuzat Moscova că acționează ca un sabotor al OSCE și abuzând de politica consensuală a organizației, inclusiv în legătură cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei – acum cel mai mare și mai sângeros din Europa de după al Doilea Război Mondial.
Rusia a criticat OSCE ca fiind „formatată pentru a deveni o anexă al NATO și UE”.
În urma investigațiilor RFE/RL cu privire la presupusa influență a informațiilor ruse asupra OSCE, Adunarea Parlamentară a organizației, care facilitează dialogul între statele membre, a cerut conducerii OSCE „să inițieze discuții relevante și verificări de securitate pentru a elimina organizația de influența distructivă rusă”.
Rusia și-a trimis anterior diplomații expulzați de statele UE pentru presupuse fapte de spionaj la ambasada sa din Serbia, unde președintele Aleksandar Vučić a încercat să mențină legăturile tradiționale puternice ale Belgradului cu Rusia, a dezvăluit o investigație din martie 2023 a RFE/RL.
Nici Iordanidi, nici Ambasada Rusiei la Bruxelles nu au răspuns solicitărilor de comentarii. Nici Serviciul belgian de securitate de stat (VSSE) nu a răspuns cererii pentru furnizarea unui punct de vedere.
Călătorii balcanice
După invazia Ucrainei de către Rusia din 2022, sute de diplomați ruși au fost expulzați de guvernele Statelor Unite și ale UE, inclusiv cei detașați la misiunea diplomatică a Rusiei în Belgia și în UE la Bruxelles.
Printre aceștia s-a numărat și Aleksandr Studenikin, care a fost expulzat de UE pentru „acțiuni ilegale și perturbatoare”, dar a reapărut ca observator electoral OSCE pentru alegerile parlamentare și locale din decembrie 2023 din Serbia, a constatat o investigație RFE/RL.
Amprenta publică a lui Iordanidi în capitala Belgiei a fost neglijabilă, deși pare să fi ajuns la un moment dat, în 2023, într-o pauză de la o carieră diplomatică cu rădăcini în mare parte în Balcani.
Înregistrările disponibile publicului arată că, din 2009, el a fost primul secretar politic la Ambasada Rusiei la Sarajevo și, câțiva ani mai târziu, ca șef al biroului OSCE din Banja Luka, centrul administrativ Republicii Srpska, entitatea sârbă din Bosnia.
În mai 2013, Iordanidi a stat între președintele rus Vladimir Putin și ministrul de externe Serghei Lavrov în timpul întâlnirii cu președintele sârb de atunci Tomislav Nikolic, la reședința de vară a președintelui rus din orașul stațiune Soci.
Vučić, la acea vreme ministrul Apărării al Serbiei și prim-viceprim-ministru, a fost prezent și el.
Iordanidi a devenit ulterior șef adjunct al Misiunii OSCE în Bosnia-Herțegovina la Sarajevo și pare să fi părăsit acel post la un moment dat, spre a doua jumătate a anului 2022 sau începutul lui 2023.
O sursă OSCE care a vorbit sub condiția anonimatului și-a amintit că Iordanidi a părăsit Sarajevo pentru Belgia, iar una dintre sursele de informații contactate pentru acest articol a spus că a sosit în 2023 și a plecat sub presiune în același an.
Reporterii nu au putut găsi nicio dovadă cu sursă deschisă a postării lui Iordanidi la Ambasada Rusiei la Bruxelles în timpul scurtei sale șederi acolo, un contrast puternic față de perioada pe care o avea cu OSCE în Bosnia-Herțegovina, unde a oferit interviuri frecvente și a făcut apariții publice.
O mare parte din activitatea sa publică anterioară cu OSCE în Balcani a fost legată de problemele de mediu și de promovarea libertăților civile.
Scurgerile de baze de date guvernamentale ruse - cum ar fi dosarele rezidențiale, ale vehiculelor și cele fiscale - revizuite de RFE/RL nu reflectă nicio legătură clară pe hârtie între Iordanidi și informațiile ruse. Cu toate acestea, există o legătură pentru alți ruși incluși pe lista neagră a epurării spionilor belgieni în care a fost inclus și Iordanidi.
Oamenii GRU în Bruxelles
Printre ceilalți 19 diplomați ruși de pe lista serviciilor secrete belgiene de pretinși spioni, alături de Iordanidi, se numără și Aleksandr Kovalchuk, care a fost oficial consilier la Ambasada Rusiei la Bruxelles.
Înregistrările rezidențiale scurse indică adresa de domiciliu înregistrată a lui Kovalchuk ca Ulitsa Narodnogo Opolcheniya 50 din Moscova, aceeași adresă ca și Academia Militară a Ministerului rus al Apărării.
Academia este cunoscută pe scară largă sub numele de „Conservatorul GRU” -- un acronim care se referă la direcția de informații militare a Rusiei.
De asemenea, pe lista presupușilor diplomați spioni se află și Serghei Cherepanov, care a ocupat funcția de secretar de rangul II la Ambasada Rusiei la Bruxelles.
Scurgerile de înregistrări ale guvernului rus arată că acesta a lucrat anterior la Academia Forțelor Strategice de Rachete din Moscova și a fost înregistrat la o adresă legată de Unitatea Militară 46179, care este specializată în supraveghere seismică și infrasunete prin sateliți sub Direcția Principală a 12-a, responsabilă cu securitatea nucleară.
Adresa rezidențială menționată a unui alt diplomat rus expulzat, Dmitri Zamogilnykh, care a lucrat ca parte a personalului tehnic al ambasadei, este legată de Unitatea Militară 92154, o divizie a forțelor speciale GRU.
Între timp, unul dintre diplomații expulzați, Serghei Gudilin, a fotografiat o instalație militară din apropierea capitalei Belgiei, potrivit datelor disponibile public pe contul său cu aplicația de fitness Strava.
În iulie 2021, el a postat o fotografie pe contul său Strava a stației radar Bertem, parte a rețelei de control al traficului aerian din Belgia, care furnizează date radar armatei belgiene.
Întrebările trimise la adresele de e-mail listate pentru Kovalchuk, Cherepanov, Zamogilnykh și Gudilin au rămas fără răspuns.
Represiunea Belgiei de expulzare a 20 de presupuși spioni ruși, conform listei, se adaugă celor 48 de expulzări anterioare ale membrilor delegațiilor ruse la UE și NATO.
„Belgia dorește să mențină relații diplomatice normale cu Rusia, dar nu poate permite ca aceste relații să fie abuzate în scopuri de spionaj”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului belgian de Externe, Pierre Steverlynck.
Amenințări în evoluție
În timp ce țările europene au expulzat colectiv peste 700 de diplomați ruși, inclusiv presupusi spioni, de când Rusia și-a lansat invazia din 2022 a Ucrainei, experții occidentali avertizează că amenințarea de la Moscova evoluează.
„Am văzut o scădere pentru un timp a capacității [serviciilor de informații ruse] de a conduce operațiuni de informații maligne în țările noastre, dar aceasta a fost reconstituită”, a declarat James Appathurai, un înalt oficial NATO specializat în război hibrid, într-un interviu acordat pentru EUobserver.
Appathurai a spus că Rusia și-a mutat atenția către recrutarea online, înrolând tot mai mult bande criminale și indivizi neștiuți pentru sabotaj.
„Acești recruți de multe ori nici măcar nu-și dau seama pentru cine lucrează”, a spus Appathurai.
„Ei comit acte de incendiere, deraiere de trenuri, chiar atacuri asupra proprietăților politicienilor – toate cu informațiile rusești care trage sforile din umbră”.
Revista germană Der Spiegel a relatat luna trecută că anchetatorii germani suspectează că o serie de incidente de vandalism auto din țară au fost finanțate de un client rus și efectuate de complici de nivel scăzut sub pretextul activismului climatic.
Procurorii din orașul Ulm, din sudul Germaniei, au declarat că patru suspecți au fost reținuți în legătură cu peste 100 de incidente de vandalism în care a fost folosită spumă de întărire pentru a bloca țevile de evacuare a mașinilor.
Printre suspecți se numărau originari din România, Serbia și Bosnia.
Premierul polonez Donald Tusk a acuzat în ianuarie Rusia că a pus la cale atacuri teroriste împotriva țintelor nespecificate folosind avioane după două incidente separate în care mărfurile DHL s-au aprins în Lituania și, respectiv, Marea Britanie.
„Nu voi intra în detalii, pot doar să confirm validitatea temerilor că Rusia plănuia acte de teroare aeriană, nu numai împotriva Poloniei, ci și împotriva companiilor aeriene din întreaga lume”, a declarat Tusk într-o conferință de presă.
Moscova a negat în mod repetat acuzațiile guvernelor occidentale de implicare în atacuri teroriste, inclusiv incendiere, otrăviri și atacuri asupra persoanelor din Occident.
Mirjana Jevtovic de la Serviciul Balcanic al RFE/RL a contribuit la acest articol.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
