Linkuri accesibilitate

Evaluarea Națională. Dezastrul din mediul rural se îndreaptă spre orașe


39,56% dintre elevi din mediul rural au luat note sub 5 la Evaluarea Națională. (Imagine generică)
39,56% dintre elevi din mediul rural au luat note sub 5 la Evaluarea Națională. (Imagine generică)

Subiectele de la matematică și română de la Evaluarea Națională sunt concepute în așa fel încât elevii slabi să poată obține cu ușurință o notă de 5. Cu toate acestea, 24, 6% dintre elevi nu au reușit, iar în mediul rural situația e dramatică: 39,56% dintre elevi au luat note sub 5.

Mai mult, 31% elevi din rural au medii între 5 și 7. Deci, 70% nu reușesc să ia mai mult de nota 7.

Procentul este uriaș și se mărește de la an la an. De pildă, în 2022, aproape 30% dintre elevii de la sate au avut medie mai mică de 5 și 60% sub nota 7.

Discrepanța dintre mediul rural și urban este una dintre problemele majore cu care se confruntă învățământul românesc și care în loc să se reducă, așa cum au sunat promisiunile din ultimii 20 de ani, dar mai cu seamă cele din perioada proiectului prezidențial România Educată, se mărește.

Întrebarea de fond este cum se ajunge totuși în situația ca un elev să nu fie capabil să rezolve probleme elementare la matematică sau să nu înțeleagă un text în limba română.

Secretarul de stat în ministerul Educației, Florian Lixandru, susține că anul acesta subiectele au fost mai dificile decât în anii trecuți, ceea ce i-a avantajat pe elevii bine pregătiți, ca dovadă numărul notelor de 10 a crescut.

Acest lucru este adevărat, dar nu schimbă fondul problemei: cel puțin 10 puncte de la subiectele 1 și 2 sunt de nivel foarte ușor, așa încât nota 5 putea fi lesne obținută. În plus, aceste subiecte ușoare, tip grilă, sunt notate cu 5 puncte, spre deosebire de subiecte mai dificile care sunt notate cu 2 sau 3 puncte.

Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, scrie pe Facebook: „Ca să iei nota 4 la matematică, la Evaluarea Națională, cel mai greu exercițiu era să poți calcula două treimi din 12. Ca să treci de la 4 la 7, pentru a rezolva cel mai greu exercițiu trebuia să știi că un cerc are 360 de grade și să nu greșești împărțirea lui 360 la 8”.

Acestor exemple li se pot însă adăuga și subiecte pentru care este suficientă ordinea operațiilor, găsirea opusului unui număr, ecuația de gradul 1, suma unghiurilor unui triunghi.

Vezi Aici subiectele si Aici baremul de rezolvare.

Deci, întrega filosofie a subiectelor este centrată pe spijinirea elevilor slabi și abia apoi pe departajarea celor bine pregătiți. Dacă nu ar fi subiectele tip grilă, dezastrul ar fi și mai mare, spune pentru Europa Liberă Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul „Andrei Șaguna” din Brașov.

Cei mai mulți copii care pică Evaluarea Națională sunt, după părerea mea, analfabeți, nu neapărat funcționali. Știu literele, dar nu știu să citească decât cu foarte mare greutate, încurcă cuvintele, silabisesc chiar și în clasa a VI-a.
Profesorul Cătălin Ciupală

„Dezastrul a ajuns și în urban. De asta și fac subiectele așa. Subiectele 1 și 2 sunt tip teste grilă. Grilele sunt făcute expres pentru a fi mai mare procentul de promovare. E o proporție mare de elevi, am văzut anul acesta, care au făcut subiectele 1 și parțial 2 și nu au scris absolut nimic la subiectul 3. De fapt, dezastrul e mult mai mare, dar îl ascundem sub preș pentru că altfel ar fi o catastrofă înainte de alegeri”.

Ministra Educației, Ligia Deca, nu vede însă nicio problemă, susține că subiectele au fost de dificultate medie: „Subiectele trebuie să asigure o evidență a performanței și nu cred că este bine să ne mințim cu subiecte extrem de ușoare, care nu reflectă, de fapt, competențele pe care elevii ar trebui să le aibă după ce au parcurs școala primară și gimnaziul”, spune Deca.

Așa că Ligia Deca e chiar mulțumită de rezultate, care „nu se încadrează într-o anormalitate statistică” și, oricum, fiecare elev are un loc asigurat la liceu, care e obligatoriu până în clasa a XII-a.

De fapt, catastrofa ascunsă sub preș de care vorbește profesorul Cătălin Ciupală are și alte dimensiuni. Aproape 20% dintre elevii care au intrat în școala primară acum 9 ani nu au mai ajuns să susțină Evaluarea Națională la finalul clasei a VIII-a.

Astfel, în septembrie 2014, au început școala peste 192.000 de copii, iar în 2023 s-au prezentat la Evaluarea Națională doar 154.600 de elevi. Deci, este vorba de 38.000 de copii care fie au abandonat școala, fie au rămas repetenți, după cum spune secretarul de stat Florian Lixandru.

Previzibil, pierderile din cohorta elevilor care au început școala acum 12 ani sunt și mai mari: peste 50.000 nu au mai dat Bacalaureatul, pierzându-se undeva pe drumul învățământului obligatoriu. Majoritatea sunt din mediul rural.

Din punctul de vedere al fostului ministru al Educației, Mircea Miclea, valul pe care îl vedem acum în mediul rural va ajunge și în urban.

„E o chestiune simplă, criza profesorilor de calitate se face simțită și, bineînțeles, se face simțită în primul rând în zonele rurale. Dar o să vină în câțiva ani valul și în zonele urbane.

Deja sunt probleme cu a aduce profesori noi de matematică sau de fizică, de exemplu, inclusiv în marile orașe”.

Iar profesorii noi în sistem sunt greu de adus atâta vreme cât salariile rămân complet neatractive, așa cum s-a tot repetat în timpul recentei greve a dascălilor.

Cu chiu cu vai, după trei săptămâni de greve și sub amenințarea blocării examenelor naționale, Guvernul a cedat și a acordat o mărire a salariilor profesorilor debutanți.

Cu atât mai greu este să aduci profesori de calitate, subliniază profesorul Cătălin Ciupală, în rural majoritatea fiind suplinitori, soluția fiind majorarea salariilor.

E o problemă sistemică, în zonele rurale sunt foarte mulți suplinitori pentru că nimănui nu-i convine să se titularizeze la sat, iar dacă acestea sunt mai îndepărtate de orașele mari atunci tragedia crește exponențial.
Profesorul Cătălin Ciupală

„Pe termen scurt nu văd o soluție viabilă decât dacă se măresc substanțial salariile în mediul rural, pentru că altfel nu poți să atragi profesorii. Dar chiar dacă stimulezi financiar, timp de cinci ani de zile nu vor fi profesori de calitate acolo pentru că nu au cum să intre în sistem”, spune profesorul Ciupală pentru Europa Liberă.

Calitatea slabă a profesorilor se vede și din rezultatele la examenele de titularizare, concurs la care notele peste 7 ( aceasta este nota minimă de promovare) au fost anul acesta într-un procent de 48 - 68%, în timp ce 20,04% nu au reușit să ia nici măcar nota 5.

Tiparul este același în fiecare an. De pildă, în 2021, procentul notelor peste 7 a fost de 44,47%, cel al notelor între 5 și 7 de 35,49%, iar notele sub 5 de 20%.

Profesorii cu note mici, chiar și aceia cu note sub 5, rămân însă în sistem și predau, de regulă, în mediul rural.

Grav este, susține Mircea Miclea pentru Europa Liberă, că toată această situație din mediul rural de la Evaluarea Națională putea fi anticipată.

„E un procent pe care îl puteam anticipa dacă ne uitam la evaluările naționale din clasa a II-a , a IV-a și a VI-a și am fi constatat că procentul este aproximativ acesta. Se putea anticipa această nereușită și puteau fi luate măsuri remediale pe care însă statul nu le-a luat”, concluzionează Mircea Miclea.

Discuțiile pe această temă sunt străvechi, autoritățile știu prea bine care este situația abandonului scolar și cunosc și cauzele.

Dar în afară de promisiuni și vorbe care dau bine, măsurile concrete nu s-au prea văzut. Deși acum 7 ani, președintele Klaus Iohannis lansa la apă proiectul „România educată”. La finalul lui, situația este departe de a fi încurajatoare.

Șeful statului nu pare însă perturbat, în 4 iulie va organiza la Palatul Cotroceni o ceremonie cu invitați în care va promulga legile educației.

Un gest fără precedent. De obicei, promulgarea legilor se anunță sec, printr-un comunicat de presă.

XS
SM
MD
LG