„Referitor la posibila tranzacţie MVM-E.ON, i-am prezentat omologului ungar acelaşi punct de vedere al Ministerului Energiei pe care l-am exprimat şi public”, a declarat la finalul întrevederii ministrul Burduja.
„România îşi va proteja suveranitatea şi interesele strategice ale cetăţenilor săi. Energia României va rămâne în slujba românilor”, a mai spus ministrul, potrivit unui comunicat remis presei luni și citat de News.ro.
Discuţiile bilaterale s-au concentrat asupra volatilităţii pieţelor regionale de energie, întărirea securităţii energetice regionale şi diversificarea aprovizionării cu gaze naturale, transmite ministerul într-un comunicat citat de News.ro.
Proiectele Neptun Deep şi Acordul între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei privind Parteneriatul Strategic în Domeniul Dezvoltării şi Transportului Energiei Verzi (AGRU - Coridorul Verde) au fost printre temele întrevederii de luni dintre ministrul român al Energiei și șeful diplomației ungare.
România este cel mai mare producător de gaze al Uniunii Europene şi îşi va dubla capacitatea de producţie în 2 ani prin proiectul Neptun Deep, astfel că „vom contribui esenţial la întărirea securităţii energetice a regiunii”, spune Burduja.
El a dat asigurări că „nu vom mai lăsa vreodată securitatea energetică a Europei în mâinile celor care au folosit şi folosesc energia ca armă de şantaj”.
„Regiunea noastră trebuie să diversifice sursele de aprovizionare şi să conteze cât mai mult pe ea însăşi”, a adăugat oficialul român.
Burduja spune că a reafirmat angajamentul României pentru securitatea energetică a regiunii şi hotărârea noastră de a elimina orice dependenţă de resurse „de la cei care au şantajat energetic Europa decenii la rândul”.
„Am insistat asupra nevoii de solidaritate între europeni şi, mai ales, asupra necesităţii de a diversifica sursele de aprovizionare cu energie”.
În acest sens, România lucrează la demararea proiectului Neptun Deep în 2027, care va dubla capacitatea României de producţie a gazelor naturale pentru asigurarea unei părți din necesarul regiunii.
Gazoductul BRUA şi segmentul Tuzla-Podişor (în lucru) vor fi cruciale în transportul gazelor, spune Burduja.
„România nu are o problemă să înlocuiască dependenţa faţă de gazul rusesc cu dependenţă faţă de gazul românesc, în condiţii comerciale, deci la un preţ bun, şi pentru acele cantităţi care depăşesc necesarul pentru consum intern.”
În ceea ce priveşte energia electrică, România realizează Interconectorul de Înaltă Tensiune în Curent Continuu (HVDC) 5000 MW, care va facilita transportul energiei către Vest, cu pierderi minime.
Alături de Ungaria, Georgia şi Azerbaidjan, România va extinde acest interconector prin Marea Neagră, realizând conexiunea cu Georgia şi Azerbaidjan, a explicat ministrul.
Transelectrica şi companiile omoloage din celelalte ţări sunt în curs de a încheia toate procedurile pentru operaţionalizarea companiei de proiect, cu sediul în Bucureşti.
„Am insistat, totodată, pe necesitatea dezvoltării interconexiunilor la nivel european. Europa trebuie să fie echitabilă în ceea ce priveşte preţurile la energie, iar pentru asta, fiecare dintre statele membre trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile privitoare la interconexiuni, aşa cum a făcut şi România”, a mai spus ministrul român al Energiei.
Ofertă companiei ungare de stat MVM pentru cumpărarea furnizorului de energie Eon România a fost revizuită după ce au apărut suspiciuni privind influența rusă, declara pe 10 ianuarie Sebastian Burduja într-un interviu acordat Financial Times.
MVM e controlată de guvernul Viktor Orbán, un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, deși Ungaria este membră a UE și NATO.
