Elena Lasconi, primarul orașului Câmpulung, a devenit noul președinte al Uniunii Salvați România (USR), cu un procent bun: 68% din totatul voturilor exprimate.
Rezultatele alegerilor pentru șefia USR:
- Elena Lasconi – 7. 701 de voturi
- Cristian Siedler – 1.873 de voturi
- Radu Hossu – 1.471 de voturi
- Gabriel Filip – 310 voturi
Dacă ne uităm, însă, la prezența la vot, atunci lucrurile stau cu totul altfel.
Au votat 11.333 dintre cei peste 25.607 membri cu drept de vot, adică doar 44,2% dintre cei care au primit link pentru votul electronic.
Prin urmare, Elena Lasconi a primit votul unei treimi (30,07%) din totalul celor cu drept de vot din USR.
Procentul ridică mari semne de întrebare legate de legitimitatea noului președinte și de posibilitatea ca unii membri USR, supărați, să fi lipsit voit, adică să fi boicotat aceste alegeri.
Și atunci apare o nouă problemă. Câtă susținere și câtă unitate va avea, de fapt, Elena Lasconi în partid, astfel încât să schimbe ceva din temelii, așa cum a promis cu entuziasm după aflarea rezultatelor votului.
„De astăzi începe reconstrucția USR-ului și tot de astăzi vom lucra mai uniți și mai determinați ca niciodată pentru că în joc este pierderea democrației din România”, a spus Elena Lasconi, imediat după anunțarea rezultatelor votului intern din USR.
Cei care i-au fost adversari în această cursă au transmis mesaje scurte, la solicitarea Europa Liberă.
„Îmi pare rău că prezența la vot a fost atât de slabă. Ăsta nu este un semn bun pentru USR, însă sper ca noua conducere să revigoreze USR-ul”, a spus Radu Hossu, unul dintre candidații la șefia partidului.
La rândul său, candidatul Cristian Seidler, deputat USR, spune pentru Europa Liberă că o va susține pe Elena Lasconi: „Voi face tot ce depinde de mine pentru ca Elena Lasconi sa ajungă în turul doi al alegerilor prezidențiale”.
De ce are nevoie USR ca să se ridice din propria cenușă
Să facă tot ce depinde de ei, de membrii USR, pentru a se ridica după scorul de doar 8,64% la europarlamentare și după un scor la fel de slab la locale - este esențial pentru ca partidul să nu aibă soarta PNȚCD, spun analiștii politici.
Jurnalistul și scriitorul Ion Bogdan Lefter spune că era o victorie așteptată și că nu exista perspectivă de câștig pentru altcineva.
„Va trebui să vedem cu acest lider al partidului, această nouă președintă, cum se așază apele, cum se decantează puțin lucrurile, după învolburarea care a adus USR în acest punct.”
Lefter crede că „nu există decât soluția cooperării” între diferitele tabere din partid.
Marea problemă, afirmă analistul politic, e alta. Dacă USR se va izola și va renunța la colaborarea cu Partidul Mișcarea Populară și cu Forța Dreptei - cu care a avut alianță electorală la alegerile din 9 iunie - nu va avea puterea să depășească partidele care domină acum scena politică: PSD și PNL.
„USR-ul, în acest moment, nu poate colabora nici cu PSD, nici cu PNL. Fără o perspectivă de creștere, de coagulare, nu poate deveni relevant pe scena politică românească și iluzia că USR-ul, renovat și relansat, va crește spectaculos pe cont propriu e doar asta: o iluzie”, avertizează Ion Bogdan Lefter.
Analistul de politică internă și externă Radu Magdin e de părere că „victoria Elenei Lasconi era de așteptat, ca și ponderea de două treimi din voturi. Efectul ei de star, cu rezultate locale bune, combinat cu experiența anterioara de TV, e mare parte din explicația acestei victorii”.
Acesta adaugă: „Mesajele ei de până acum au fost clare și percutante și e posibil ca definirea USR ca partid al libertății, un mare cort în care au loc cu toții, indiferent de opțiuni, de orice fel, să fie acel liant intern și semnal extern care să facă USR să înflorească.”
Magdin crede că este un plus faptul că o femeie a ajuns în fruntea unui partid și va fi, cel mai probabil, candidat la prezidențiale.
„România politică câștigă o femeie-lider de partid care, spre deosebire de alte femei-lider din ultimii ani, poate rezona identitar și cu femeia de mare oraș și de oraș mijlociu.”
Lectorul universitar în științe politice George Jiglău, de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, atrage atenția asupra divizării din partid și a democrației excesive, indiferent de calitățile sau lipsurile liderului.
„Poate că Elena Lasconi va reuși să găsească un narativ care, cel puțin pentru următoarele șase luni, să-i facă pe toți să tragă la aceeași căruță.”
El spune că în USR este un paradox. Partidul se vrea unul „cool”, democratic și liber, dar membrii săi acționează „destul de emoțional”, deși se consideră un electorat educat, spre deosebire de PSD.
„PSD-ul are un electorat foarte stabil și foarte pragmatic, care nu este greu de convins, care își vede sau își recunoaște foarte bine interesul și temele care îl preocupă și pe care le găsește în discursul PSD”, spune George Jiglău.
„Despre acest electorat se spune, mai degrabă ca un clișeu care circulă de peste 30 de ani, că e un electorat mai puțin educat, mai puțin sofisticat. Dar când vedem cum se comportă în situații când trebuie să acționeze, lucrurile sunt mai degrabă pe dos”, completează el.
Din cauza reacțiilor mai degrabă emoționale ale celor din USR, va fi greu pentru Elena Lasconi să unească partidul, crede profesorul universitar.
Un alt punct slab al partidului de opoziție, spune Jiglău, ar fi că prea multă democrație internă nu este benefică în viața unui partid.
„E un paradox în democrație. Partidele care sunt cele mai eficiente din punct de vedere electoral sunt cele care sunt și cele mai disciplinate intern sau mai puțin democratice, mai ales în contexte electorale.”
Următorii pași: alegerea conducerii USR și candidatul la prezidențiale
În privința candidatului la funcția de președinte al României, lucrurile par să se fi limpezit deja. Deși existau zvonuri că Elena Lasconi ar sta pe gânduri, ea a dat de înțeles, în discursul de după anunțarea rezultatului alegerilor interne, că a luat o decizie fermă. Va intra în cursa internă din partid pentru prezidențiabil.
„O să îmi depun candidatura, pentru că (...) pe data de 29, sâmbătă, o să avem congres şi în USR funcţionează democraţia. (...) Probabil că o să avem mai mulţi candidaţi care vor dori să devină candidatul USR pentru funcţia supremă în stat, iar eu îmi voi depune această candidatură pentru sâmbătă. Trebuie să o fac cel târziu mâine”, a spus Elena Lasconi pe 26 iunie.
Totuși, o astfel de cursă internă nu garantează și că Lasconi va merge până la capăt. Este clar că multe depind de componența noului Birou Național - conducerea centrală a partidului - care va fi ales la congresul de sâmbătă, din 29 iunie.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, Elena Lasconi a spus foarte clar care sunt condițiile sale pentru a candida la Cotroceni.
„E vorba să am majoritate. Dacă nu o să am majoritate în Biroul Național, nu candidez la prezidențiale. Adică nu am cum, deoarece candidatul ar trebui să aibă și instrumentele puterii. Puterea în USR nu este doar președintele. Este președintele, cu Biroul Național, cu Secretariatul General. Acolo sunt banii”, spunea ea.
„De ce să mă duc eu să fiu iarăși bibeloul din vitrină? De ce să intru în această luptă, care va fi foarte grea, foarte grea, doar ca să fiu cu munca și cu responsabilitatea și alții să fie puterea?!”, se întreba Lasconi.
Nu ascundea faptul că este în pole position pentru prezidențiale, care vor avea loc în toamnă.
„Toți mă susțin pentru prezidențiale, dar ei nu înțeleg un lucru. Eu n-am să fac asta dacă nu o să am puterea de partea mea. E aberant. Adică, ce pretenții ai tu, USR, să presupunem că nu o să am majoritate. Adică nu o să am majoritate, dar vreau de fapt majoritatea voturilor românilor. Este aberant.”
Punea condiții clare: „Eu cred că Cătălin Drulă are bunul simț să nu fie pe nicio listă.”
Și tocmai pentru că punea condiții atât de dure, era gata să și piardă: „Ceea ce USR-ul nu a învățat în acești ani este disciplina. Și, când spun disciplină, nu mă refer la armată, mă refer la respectul față de vot.”
„Deci, dacă în Biroul Național (forul central de conducere al partidului, care are acum în componență 24 de persoane - n.r.) vom avea oameni din garda veche, nu este o problemă, pentru că e democrație. Dar important este să văd dacă, scăzându-i pe cei din garda veche, eu, ca președinte de partid, rămân sau nu cu majoritate în Biroul Național. Asta-i toată treaba.”
Ce și cum e Biroul Național
Așadar, felul cum va arăta Biroul Național va fi esențial pentru viitorul USR.
Ce se va întâmpla dacă Elena Lasconi nu va obține majoritatea pe care și-o dorește? Va mai candida la prezidențiale? Va rămâne șeful USR? Va reedita episodul Dacian Cioloș, care a plecat de la șefia partidului pe motiv că Biroul Național îi era potrivnic?
Sistemul de vot pentru Biroul Național este destul de complicat și nu îi garantează președintelui că va avea o echipă de conducere fidelă și omogenă.
Se depun mai multe liste pentru conducerea centrală, formată din 24 de membri.
În funcție de scor, fiecare listă ia un număr de mandate din totalul de 24. Apoi, în funcție de numărul de mandate obținute, primii de pe listă, după numărul de voturi obținute, câștigă mandatul.
Surse din partid au declarat pentru Europa Liberă că au fost depuse mai multe liste.
- O listă este cea a primarului Timișoarei, Dominic Fritz, pe care s-ar afla Vlad Voiculescu (europarlamentar), Allen Coliban (primarul în funcție al Brașovului) și Clotilde Armand (primarul în funcție al Sectorului 1), potrivit G4Media.
- Mai este lista Elenei Lasconi, pe care s-ar regăsi, potrivit aceleiași surse, Lucian Viziteu (primarul din Bacău), Claudiu Năsui (fostul ministru al Economiei) și Cristian Prună (deputat și membru al actualului Birou Național).
- Mai este o listă a purtătorului de cuvânt al USR, Ionuț Moșteanu, și a fostului ministru al Justiției - Ion Stelian.
- Este și o listă a tineretului din USR și mai sunt și multe alte liste ale unor membri mai puțini cunoscuți; există chiar și candidați independenți.
Va fi deci un vot complicat care, după numărul listelor depuse, toate având lideri cunoscuți, va fi imposibil să dea un rezultat unitar.
Cu alte cuvinte, este de așteptat ca în conducerea centrală a USR să se regăsească membri de pe toate cele trei liste principale, ceea ce face greu de îndeplinit, dar nu imposibilă, condiția pusă de Elena Lasconi ca în Biroul Național să aibă majoritate cu liderii de pe lista ei.
Uniunea Salvați România - 8 ani, 5 președinți
Partidul continuă la nivel național proiectul Uniunii Salvați Bucureștiul, înființată pe 1 iulie 2015 dintr-o asociație civică creată de brașoveanul Nicușor Dan pentru salvarea clădirilor de patrimoniu din București supuse degradării și asaltului dezvoltatorilor imobiliari. Formațiunea politică a fost înființată în 2016 după succesul obținut de Uniunea Salvați Bucureștiul (USB) la alegerile locale din 2016.
La alegerile locale din 2016, USB a obținut în București un scor de 25%, clasându-se pe locul al doilea în preferințele bucureștenilor.
Pe 21 august 2016, Uniunea Salvați Bucureștiul a fuzionat cu Uniunea pentru Codlea și Uniunea Salvați România și preia numele celei din urmă sub care a participat la alegerile parlamentare din 2016.
La congresul de fuziune, Nicușor Dan a fost ales președintele partidului, iar vicepreședinți au fost aleși: Cristian Ghica, Clotilde Armand, Dumitru Dobrev, Roxana Wring și Erwin Albu.
Între 2016 și 2020, USR era al treilea partid politic ca mărime din Parlamentul României după alegerile legislative din 2016 și a candidat cu o platformă anticorupție.
La congresul din 28 octombrie 2017 din Poiana Brașov, Dan Barna a fost ales noul președinte al partidului, pentru un mandat de doi ani.
În martie 2018, USR a demarat campania „Fără penali în funcții publice”, care propune ca articolul 37 din Constituție, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat care stabilește că nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Parlament și în funcția de președinte al României cetățenii condamnații penal.
Din comitetul de inițiativă fac parte scriitorul Gabriel Liiceanu, filosoful Mihai Șora, membrii mișcării de stradă Rezistența și președintele asociației Colectiv. În cele cinci luni de campanie, inițiativa a strâns peste un milion de semnături. Pe 25 octombrie 2018, USR a depus inițiativa „Fără penali în funcții publice”, cu 850.000 de semnături, la Curtea Constituțională pentru validare, conform procesului legislativ.
Între 14-15 septembrie 2019, la Timișoara a avut loc al cincilea Congres Național al USR, la care a fost reconfirmat Dan Barna la conducerea partidului.
În 2019, a stabilit o alianță politică cu Partidul Libertății, Unității și Solidarității (PLUS) condus de fostul premier tehnocrat Dacian Cioloș pe care a absorbit-o în cele din urmă în 2021.
Pe 15 august 2020, a început procesul de fuziune al USR cu PLUS, definitivat pe 16 aprilie 2021 prin decizia Curții de Apel București. Noul partid se numește USR-PLUS.
În septembrie-octombrie 2021 are loc un congres al USR PLUS la care este ales președinte Dacian Cioloș cu 50.9%, dar a demisionat la puțin peste patru luni și a părăsit USR cu un grup de europarlamentari la sfârșitul lunii mai 2022 pentru a-și forma propriul partid, REPER.
Numele partidului a redevenit Uniunea Salvați România.
Pe 18 decembrie 2023, Uniunea Salvați România (USR) a pus bazele Alianței Dreapta Unită (ADU) alături de Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Forța Dreptei (FD) de asemenea, o alianță politică și electorală care a candidat la alegerile locale și europarlamentare din 2024 și a susținut candidatura lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei.
Președinții USR:
Nicușor Dan - 28 iulie 2016 - 1 iunie 2017 (10 luni și 4 zile)
Elek Levente, interimar - 1 iunie 2017 - 28 octombrie 2017 (4 luni și 27 de zile)
Dan Barna - 28 octombrie 2017 - 1 octombrie 2021 (3 ani, 11 luni și 3 zile)
Dacian Cioloș - 1 octombrie 2021 - 7 februarie 2022 (4 luni și 6 zile)
Cătălin Drulă, interimar - 7 februarie 2022 - 10 iulie 2022 (5 luni și 3 zile)
Cătălin Drulă - 10 iulie 2022 - 10 iunie 2024 (1 an și 11 luni)
Dominic Fritz - 10 iunie 2024 - 26 iunie 2024 (16 zile)
Elena Lasconi - 26 iunie 2024
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
