Linkuri accesibilitate

SmartJob | Elena Calistru, Funky Citizens: Urăsc să votez răul mai mic, dar e mai bine să ai orice cuvânt de spus decât să stai în tăcere


„Atunci când oamenii se retrag din spațiul public și renunță la a mai crede în schimbare, politicienii câștigă. Atunci când nu votăm, decid alții pentru noi”, spune Elena Calistru.
„Atunci când oamenii se retrag din spațiul public și renunță la a mai crede în schimbare, politicienii câștigă. Atunci când nu votăm, decid alții pentru noi”, spune Elena Calistru.

Elena Calistru vorbește la SmartJob despre cele mai toxice dezinformări din România și pune lupa pe minciunile din campanie: „Nu vreau să ne trezim spunând: «Dumnezeule, ce s-a întâmplat? Asta e țara mea, în care atâția au votat cu extremiști?» Până în 2028 n-o să mai poți face absolut nimic”.

Elena Calistru este co-fondatoare și președinta Funky Citizens, organizație non guvermentală (ONG) care, din 2012, luptă pentru formarea unei societăți civile puternice și promovează participarea tinerilor, a cetățenilor, în viața cetății.

Funky Citizens este acreditată observator la alegerile de anul acesta și organizează un maraton de fact-checking despre alegeri în mai multe orașe ale țării, pentru a-i ajuta pe tineri, și nu numai, să verifice dezinformările care pot apărea cu privire la alegeri.

De ce e important să votezi?

„În primul rând, vom merge să votăm pentru că vrem să avem posibilitatea să le scoatem ochii celor care nu și-au făcut treaba. Apoi, în momentul în care noi ne retragem din viața cetății, în momentul în care nu votăm, decid alții pentru noi. Urăsc povestea aia cu răul mai mic, dar cred că e într-o mare măsură o realitate, și anume că, la urma urmei, e mai bine să ai orice cuvânt de spus decât să stai în tăcere”, spune Elena Calistru.

Avem ce alege?

„Nu cred că avem o ofertă politică pe măsura cetățenilor din țara asta. Nu prea avem clasa politică pe care o merităm și nu cred că politicienii de acum sunt chiar o oglindă a societății românești. Nu arată ca România, să fim onești. Avem, până la urmă, și politicienii pe care ni-i educăm, dar asta nu înseamnă să nu votăm, ci să alegem varianta cea mai decentă.”

Elena Calistru spune că are propriul tabel cu tot felul de criterii pe care și le pune atunci când vine vorba să decidă cu cine alege să voteze:

„Am criteriul legat de respectarea drepturilor omului. Prin această simplă filtrare, ajung să elimin foarte multe opțiuni. Apoi, mă gândesc la care a fost istoricul respectivului partid sau al respectivului candidat pe diverse teme de care mie îmi pasă. Mă uit la care sunt competențele politicienilor.”

Ascultă podcastul SmartJob pe 🎧 YouTube Music, 🎧 Spotify,🎧 Apple Podcast.

Cât de gravă e problema lipsei de transparență când vine vorba de banii către presă oferiți de partidele politice pentru propagandă?

„E o problemă reală în această campanie electorală. De aici vine și absența unor teme importante pentru societate. În momentul în care nu ai o informare corectă sau măcar nu ai o temă pusă în contextul acesta al alegerilor, ajungi fie să votezi manipulat sau mai puțin informat, fie ajungi să te retragi pur și simplu din acest exercițiu.”

Elena Calistru spune că, în ultimii ani, România a obținut o societate mai educată, care e mai puțin dispusă să creadă toate prostiile, dar care, din păcate, are foarte puține așteptări de la spațiul politic:

„Oamenii nu și-au pierdut de tot speranța, au nevoie doar de ocazii ca să se implice. Trebuie doar să le arătăm că nu sunt chiar singuri, că suntem mulți, că sunt lucruri concrete pe care le pot face. Presiunea cetățenilor și presiunea mediatică funcționează încă.”

Cine e de vină pentru prezența slabă la vot?

Sunt tinerii vinovați pentru prezența slabă la vot? „Aș zice că, în primul rând, e de vină lipsa unei oferte politice care să dea un pic de speranță și optimism în legătură cu faptul că problemele nu au doar o rezolvare individuală, nu suntem chiar singuri pe lumea asta, ci că ele pot avea și o rezolvare colectivă”, spune Elena Calistru.

Să nu mai dăm vina pe tineri, explică ea, pentru că problema democrației în România nu are legătură cu tinerii:

„Mai bine am vorbi cu părinții tinerilor. Generația trecută prin tranziție, care a fost crescută cu marile așteptări ale democratizării, ale aderării la Uniunea Europeană și care, după aceea, s-a trezit că nu poate să fie chiar lapte și miere din prima, este generația care își învață acum copiii să plece cât mai repede din țară, să nu își facă speranțe, să nu aibă așteptări și, în general, să nu aibă încredere în nimeni.”

În realitate, crede Elena Calistru, trebuie să avem un bun management al așteptărilor noastre:

„Dacă e să o gândim la scară istorică, 30 de ani de democrație sunt foarte puțini. Nu se întâmplă minuni peste noapte, e nevoie de timp și insistențe, de foarte multe ori ai parte și de perioade mai nasoale, dar asta nu înseamnă că renunți la a încerca să-ți faci o viață mai bună.”

Și, de fapt, aici apare problema, susține aceasta - e vorba de retragerea multora din spațiul public, iar, în momentul în care cetățenii nu au așteptări de la mediul politic, mediul politic devine confortabil cu asta:

„Nu-l deranjează, pentru că e mult mai ușor să vorbești doar cu câteva categorii sociale care votează și cărora le poți promite lucruri, decât să încerci să vorbești cu societatea în complexitatea sa. Cred că pur și simplu ar trebui să ne gândim și la spațiul public la fel cum ne gândim la spațiul privat.”

Cum să verifici dacă politicienii te mint?

În primul rând, să verifici dacă informația respectivă aparține respectivului politician, explică Elena Calistru:

„(Trebuie ) să caute dacă mai multe platforme media serioase au preluat sau nu respectiva declarație. Să deconstruiască un pic mesajul și să tragă aer în piept. În limbajul ceva mai extremist, informațiile, declarațiile tind să fie unele în care se pune, de fapt, gaz pe foc. Apoi, să se uite cu atenție, cu rațiune și cu mintea rece la respectiva declarație.”

Dacă e vorba de promisiuni, spune aceasta, e important să ne uităm la care sunt competențele respectivilor aleși:

„Avem un site care se cheamă educațiecivică.ro, unde oamenii pot vedea infografice care explică ce competențe au diversele funcții publice. La sfârșitul acestui proces relativ simplu, cred că oricine poate să-și dea seama dacă cineva minte sau nu.”

Care sunt cele mai toxice dezinformări care circulă acum în spațiul românesc?

„Cele legate de apartenența noastră la Uniunea Europeană. Uniunea Europeană este făcută responsabilă pentru tot ce merge prost, este acest monstru care ne tratează pe noi ca pe o colonie. Oricine este de bună credință poate să se uite la cum arăta economia României, cum arăta nivelul de trai, cum arăta țara, în general, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, și să vadă cum arată în acest moment.”

Pentru cei încă sceptici, de ce să votezi în 2024?

„Pentru că nu mai ai această opțiune decât în 2028. Nu aș vrea să ne trezim cu toții cu gândul: Dumnezeule, ce s-a întâmplat? Asta e țara în care trăiesc, în care atât de mulți au votat cu extremiști? Asta e țara pe care ne-o așternem pentru 4 ani de acum înainte. Până în 2028 nu mai poți să faci absolut nimic. Nu vrei să te trezești într-o țară care arată groaznic.”

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
  • 16x9 Image

    Adriana Nedelea

    Adriana Nedelea este jurnalistă și trainer dicție. Lucrează în presă de aproape 18 ani. Numai în televiziune are o experiență de peste 12 ani, în redacțiile Digi24 și Realitatea TV. În prezent, colaborează cu Europa Liberă România pentru realizarea de interviuri pe teme de actualitate. 

    A absolvit masterul Terapia logopedică în procesele de comunicare, Facultatea de Psihologie, Universitatea București. Este licențiată în Jurnalism și Științele Comunicării.

XS
SM
MD
LG