Cea mai mare creștere economică de când se fac înregistrări
Este cea mai mare creștere anuală de când există date referitoare la Produsul Intern Brut (PIB), respectiv din anul 1987, dar aceasta se raportează la perioada stării de urgență, în care economia s-a oprit parțial. Recordul de până acum era în ultimul trimestru din 2004, când PIB-ul a crescut cu +12,6%.
- Faţă de acelaşi trimestru din anul 2020, Produsul Intern Brut a înregistrat, în trimestrul II 2021, o creştere cu 13,0% pe seria brută şi cu 13,6% pe seria ajustată sezonier.
- În semestrul I 2021, Produsul Intern Brut (PIB) a crescut, comparativ cu semestrul I 2020, cu 6,5% pe seria brută şi cu 6,2% pe seria ajustată sezonier.
- Comparativ cu trimestrul I din 2021, Produsul Intern Brut în trimestrul II a fost mai mare cu 1,8%.
Potrivit Institutului Național de Statistică (INS): „estimările ’semnal’ precum şi cele provizorii ale Produsului intern brut trimestrial sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă şi a stării de alertă. Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns”.
„Dragi români, v-am promis vești extraordinare din economie: 13% creștere economică. Sună bine, nu?”, și-a început premierul Florin Cîțu discursul în care anunța creșterea economică.
„În 2020, pentru a salva economia, am propus o serie de măsuri, precum IMM Invest, reeșalonarea datoriilor, amânarea plății impozitelor, amânarea plății ratelor la bancă, și așa mai departe. Și după cum foarte bine vă aduceți aminte, am fost singurul optimist. Deși nimeni nu avea încredere, am promis că economia României va avea o revenire rapidă, în V. Am lucrat din greu și am reușit, iar pentru asta vă mulțumesc vouă, dragi români, nu aș fi reușit fără voi. Adevărații eroi sunteți voi.
Cifrele arată că economia României a depășit criza în doar un an, fiind cea mai rapidă revenire economică pe care a avut-o România după o astfel de criză. Cred că ultima dată a fost acum 100 de ani”, a precizat premierul Florin Cîțu.
„13,6%. (...) Această cifră atestă că mi-am făcut foarte bine treaba: anul trecut, din funcția de ministru al Finanțelor, anul acesta ca prim-ministru”, a mai declarat premierul.
Inflația crește galopant
Rata anuală a inflaţiei în iulie 2021 a ajuns la 5,0%, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Cele mai mari creșteri de preț, în ultimele 12 luni, au fost la mărfurile nealimentare - cu 7,64%. În același timp, alimentele s-au scumpit cu 2,33%, iar serviciile cu 2,74%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2020 - iulie 2021) a crescut cu 3,1%.
Energia electrică s-a scumpit cu 25%, în timp ce tariful la gaze a crescut cu peste 20% față de iulie 2020. De asemenea, carburanții sunt mai scumpi cu aproximativ 13% față de aceeași lună a anului trecut. Totodată, uleiul s-a scumpit cu 18%, iar pâinea cu 4,5%, mai arată datele INS.
Consultantul economic Adrian Negrescu a explicat, pentru Europa Liberă, care sunt cauzele ce au dus la creșterea prețurilor.
„S-a întâmplat mai întâi cu prețul petrolului: Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a scăzut producția și a forțat practic creșterea prețului barilului, s-a dublat și vedem la pompă faptul că plătim aproape 7 lei pe un litru de carburant, în momentul de față. După aceea, au urmat energia electrică și gazele care, de asemenea, s-au scumpit, iar apoi, ca într-un carusel, toate aceste scumpiri la energie s-au dus în economie și au determinat o creștere semnificativă a prețurilor”, a declarat Adrian Negrescu pentru Europa Liberă.
Consultantul spune că România ar fi trebuit să prevadă acest lucru și să mai aștepte cu liberalizarea prețurilor la energie, care s-a suprapus cu situația internațională.
Pandemia a fost cea care a influențat într-o mare măsură creșterea prețurilor.
„Din păcate, mulți dintre comercianți și producători au încercat să recupereze - din prețuri - pierderile generate în 2020, în anul COVID. Prețurile sunt ca un elastic - dacă tragi prea mult de el, s-ar putea rupe. Dacă crești prea mult prețurile, s-ar putea, la un moment dat, să nu mai ai clienți, iar acest lucru începe să se simtă deja în magazine, creșterea consumului temperându-se în această vară”, a mai precizat specialistul.
La polul celălalt, sunt produse și servicii mai ieftine. Prețul cartofilor a scăzut cu circa 30%. Companiile aeriene au redus prețurile biletelor cu peste 23% la sută. Prețuri mai mici au fost și la fructele proaspete, care s-au ieftinit cu 4,9%.
„Este un fenomen care ține de raportul cerere-ofertă. Companiile aeronautice au încercat în această perioadă să atragă din nou clienții pe care i-au pierdut în anul pandemiei și era normal să facă aceste reduceri de prețuri. La fructe proaspete și cartofi, în sfârșit, vedem o evoluție pozitivă a sectorului agricol românesc, care a reușit în mare parte să aducă pe piață produse calitative la nivelul cererilor operate de către hypermarketuri și supermarketuri”, subliniază consultantul economic Adrian Negrescu.
Creșterea economică, fragilă
Specialiștii spun că revenirea economică despre care vorbește premierul nu este de durată.
”Dacă te uiți dincolo de datele statistice de la INS, vezi că sunt aproape 60.000 de companii care și-au suspendat sau închis activitatea - firme intrate în insolvență, firme intrate în proceduri de reorganizare, semn că există în continuare probleme reale în economie”.
În plus, acesta a vorbit și despre legătura care există între economia românească și creșterea inflației.
„Economia în România a crescut pe fondul revenirii consumului. Faptul că românii au ieșit din case după ridicarea restricțiilor și au început să consume, ceea ce nu au făcut în 2020, a dus Produsul Intern Brut la un nivel semnificativ. Creșterea consumului se alătură creșterii investițiilor care, într-adevăr, au fost mult mai mari în 2021 față de 2020, cu aproape 32,4%. Pe de altă parte, o contribuție semnificativă la creșterea economică o are, paradoxal, și inflația. Creșterea prețurilor a făcut ca încasările bugetare să fie mai mari cu aproape 20,6% - suntem la 176,3 miliarde de lei după primele 6 luni - iar faptul că statul a încasat, din TVA, 36 de miliarde de lei - un nivel record în ultimii ani, cu 10 miliarde mai mult față de 2020 - arată, într-adevăr, că principalul motor al economiei a fost consumul”.
„Datoria publică a ajuns la 110 miliarde de euro, deficitul bugetar a crescut semnificativ, în loc să scadă, iar premierul a anunțat - la rectificarea bugetară - că va crește cu 3,7 miliarde de lei în a doua parte a anului, până la 83,7 miliarde. Deficitul comercial a crescut și el, și va ajunge la peste 20,7 miliarde de euro, deci practic în ultimele 6 luni am trăit pe datorie”, explică Adrian Negrescu.
Pentru final de an, Banca Naţională a României estimează o inflație de 5,6%, după cum a anunțat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
