E aprilie 2024, iar la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, pe covorul roșu care trimite la strălucirea de la Hollywood, șase români îmbrăcați la patru ace sparg embargoul cultural impus Rusiei de întreaga comunitate occidentală după invadarea Ucrainei.
Delegația – din care face parte și cunoscutul actor Dorel Vișan – e condusă de un preot de la Oradea care turnează și filme. Regizorul-preot Ciprian Mega participă la festivalul de la Moscova cu pelicula „21 de rubini”.
Zece luni mai târziu - după o încercare eșuată de a candida la președinția României care a fost respinsă de Biroul Electoral Central pentru că nu a avut numărul necesar de semnături valide - Ciprian Mega ajunge peste ocean, la ceremoniile de învestire ale noului președinte american, Donald Trump.
El susține că a fost invitat în cercul restrâns al celor aleși să participe la evenimente.
„Amuzant mai poate fi Președintele Trump! Să se zbată toate personajele politichiei românești pentru aceste invitații, iar dumnealui să le trimită, în secret, unui preot amarât din Rogerius”, postează Ciprian Mega, pe Facebook, pe 20 ianuarie.
Preotul regizor face apoi mai multe transmisii live din momentele importante ale învestirii președintelui Trump. Și soția sa postează câteva poze de la unele dintre momente.
„Oamenii pe aici sunt bucuroși, dar pe mine mă încearcă o tristețe pentru că realizez ceva ce am realizat și în primăvară când am participat la Festivalul de Film de la Moscova. Acești oameni se bucură pentru țara lor, indiferent de ce zic alții despre ei”, mai spune Mega.
În timp ce Mega petrecea la Washington, la Oradea, conducerea Episcopiei Ortodoxe îl căuta pe prelat ca să îl cerceteze pentru comportamentul „sfidător” din ultimii ani și pentru apropierea de Rusia.
Începând cu 15 ianuarie 2025, Mega era suspendat de la slujire: Episcopia Ortodoxă nu i-a mai dat voie să țină slujbe în fața enoriașilor.
De asemenea, împotriva lui începea o amplă anchetă bisericească. Ciprian Mega îi anunțase pe mai marii Bisericii românești că este bolnav și nu poate participa la investigațiile care îl privesc direct.
„Plantat în BOR de Biserica Ortodoxă Rusă”
Episcopia îl acuză pe preotul Mega că face jocurile Bisericii Ortodoxe Ruse, că a fost „implantat, cu insistenţe nenumărate, în Biserica Ortodoxă Română, pentru a ţese tulburări şi intrigi, pentru a destabiliza şi a lucra în alt sens, cu finalitate politică, ceea ce vedem în zilele noastre”.
„De aici sprijinul bănesc pentru construirea bisericii parohiale din Oradea unde slujea, pentru care s-a lăudat că a primit cadou un policandru de la Mitropolitul Ilarion Alfeyev, fost Mitropolit pentru relaţii externe al Bisericii Ruse”, mai spune Episcopia.
Reprezentanții Episcopiei spun că l-au chemat de mai multe ori pe Mega să răspundă acuzelor, dar acesta a refuzat să ofere orice explicații.
Cu zece luni înainte, Mega însuși se lăuda, într-un interviu pentru Europa Liberă, că, în perioada în care a fost la Festivalul de Film de la Moscova ca regizor, slujise într-una dintre bisericile din cetatea Kremlinului.
Avea atunci doar cuvinte de laudă la adresa lui Vladimir Putin și a purtătoarei de cuvânt a Ministerului Rus de Externe, Maria Zaharova.
Nu sunt singurele gesturi de apropiere de Rusia, susține Episcopia Oradiei.
Primirea lui Mega în rândul slujitorilor Bisericii este prezentată și ea ca ocolind regulile. În mod normal, hirotonia unui preot sau diacon este aprobată de Episcopul locului, în responsabilitatea căruia intră noul cleric și căruia îi este subordonat, ca toți ceilalți prelați din aria teritorială respectivă.
Ciprian Mega a fost hirotonit în România, dar pentru Biserica Ortodoxă din Cipru, spune Episcopia Oradiei, o procedură neuzuală.
„Preotul Mega a fost hirotonit de către Episcopul Alexandriei și Teleormanului, îmbisericit formal pentru o biserică dintr-o parohie a județului Teleorman, urmând ca preotul Mega, cu binecuvântarea Patriarhului României, după rânduiala Bisericii noastre, să plece în Cipru și să slujească acolo”, se arată într-un răspuns trimis Europei Libere de Episcopia Oradiei.
Episcopia Oradiei face referire directă la Rusia și la „mult încercata ei Biserică - fieful agenților și ofițerilor KGB”, care ar încerca destabilizarea Bisericii Ortodoxe Române pentru că patriarhii succesivi ai României postdecembriste au refuzat să își retragă biserica din Basarabia/ Republica Moldova.
„Drept răzbunare, au anunțat că vor institui o Biserică paralelă, a Moscovei, pe teritoriul României”.
„Observăm că unul dintre «caii troieni» din Biserica noastră este acest preot Ciprian-Romeo Mega, care nu a fost acceptat nicăieri pe teritoriul BOR din pricina viziunilor sale rebele, anarhice și extremiste”, arată Episcopia, care menționează că preotul „a fost hirotonit pentru Cipru, un fief al oligarhilor și mafiei rusești, care acționează și gândesc în perfectă armonie cu preotul în cauză”, după care a fost implantat în țară „pentru a țese tulburări și intrigi, pentru a destabiliza și a lucra în alt sens, cu finalitate politică”, se mai arată în comunicarea bisericii.
Ciprian Mega a precizat, la solicitarea Europei Libere, că „este halucinant” ca cineva să se gândească că ar vrea să scindeze Biserica, el fiind un simplu preot de cartier, și „nu, să zicem, un mitropolit, care ar putea influența o întreagă regiune dintr-o țară, pentru a scinda trupul Bisericii Ortodoxe, izolând mitropolia sa de celelalte”.
„Apoi, eu slujesc Biserica în smerenie și propovăduind unitatea credinței, iar atitudinile schismatice le resping categoric”, a mai zis preotul-regizor în răspunsurile trimise Europei Libere.
Alte legături care, susține Episcopia Oradiei, l-ar apropia pe Mega de Rusia ar fi:
- „finanțare cu bani rusești” pentru că ar fi primit „sprijinul bănesc pentru construirea bisericii parohiale din Oradea – pentru care s-a lăudat că a primit cadou un policandru de la Mitropolitul Ilarion Alfeyev, fost Mitropolit pentru relații externe al Bisericii Ruse”;
- slujirile sale repetate în cadrul Patriarhiei Moscovei cu acordul Patriarhului Kiril al Rusiei, dar și la Chișinău alături de „reformistul și rebelul cleric moscovit Pavel Borșevschi.
- primirea, la 12 decembrie 2024, la sărbătoarea hramului bisericii, a preotului moscovit Kiril Tatarka, fost diacon al mitropolitului Ilarion Alfeyev și slujitor la capela Ambasadei Rusiei la Budapesta (Biserica Ortodoxă Maghiară este subordonată Rusiei);
- întâlnirea cu Putin „absolut nejustificabilă în plan artistic” care „în mijlocul războiului, tocmai asta îi lipsea să îi aducă aprecieri unui necunoscut regizor român”.
Citiți aici precizările Episcopiei Oradiei referitoare la preotul Ciprian Mega.
Ciprian Mega susține, pe de altă parte, că are relații bune cu toată lumea.
„Când merg în străinătate, dacă nu există biserică românească sau grecească în localitate, mă împărtășesc la Liturghie în Biserica Ortodoxă Rusă”, a precizat Mega.
Citiți aici răspunsurile integrale ale lui Ciprian Mega la întrebările Europei Libere.
Înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale, într-un mesaj publicat pe YouTube, intitulat „Suntem nevoiți să-l susținem pe Călin Georgescu”, preotul-regizor Ciprian Mega făcea un apel explicit la enoriași să-l voteze pe candidatul independent.
Mega spunea, la acel moment, că la fiecare tur de alegeri, cu excepția referendumului pentru familie din 2018, și-a anulat votul.
„Din păcate, această a treia opțiune (a anulării) nu mai este o opțiune, avem doi candidați care la nivel declarativ indică două direcții diferite”, își explică Mega opțiunea.
Călin Georgescu și campania electorală din biserici
În campania electorală, Călin Georgescu s-a promovat ca un apropiat al bisericilor. El apare inclusiv într-o biserică ortodoxă când primește sfânta împărtășanie și transmite un mesaj electoral enoriașilor din biserică.
În ultimii trei ani, Călin Georgescu a participat la multe evenimente la biserici. În urmă cu trei ani, la Constanța, în prezența liderului Frăției Ortodoxe – asociația care promovează mesaje neolegionare – a pus fundația unui așezământ social pentru Mănăstirea Valea Teilor din Constanța.
Un an mai târziu, Georgescu a ținut o predică în Biserica Penticostală Betania din Timișoara, iar în 2021 a fost la Biserica Ortodoxă din Petrești, Sebeș, unde a depus o coroană la Monumentul Eroilor de 1 Decembrie, împreună cu Bogdan Cuza, Dan Puric și preotul Marius Slevaș. La fiecare dintre aceste evenimente a fost invitat să rostească un discurs.
De asemenea, în septembrie 2024, Călin Georgescu a apărut alături de preotul ortodox Calistrat Chifan într-un interviu realizat de bzi.ro ce a fost filmat în fața altarului bisericii Mănăstirii Vlădiceni din Iași.
Pentru a-și justifica alegerea, Mega aduce două argumente considerate de experți ca aparținând seriei de narative rusești.
El susține că Elena Lasconi „propagă dreptul la avort” și „pune problema înfierii de către cuplurile homosexuale”, în timp ce celălalt candidat ar respinge astfel de oferte.
Preot român: Există rupturi majore în Biserică
Europa Liberă a stat de vorbă cu mai mulți preoți din Biserica Ortodoxă Română. Ei spun, în unanimitate, că în Biserica Ortodoxă Română există un clivaj major „între diferitele grupuri care formează partea lumească a Bisericii noastre”.
Prima și cea mai gravă prăpastie, spune unul dintre preoți, este cea între ierarhi (episcopii care formează Sfântul Sinod al BOR), pe de o parte, și între cler și credincioși, pe de altă parte.
„A fi episcop a devenit o carieră, din păcate, și este mai puțin o vocație. Dacă studiați biografiile multora dintre membri Sinodului BOR, veți observa că aceștia au ajuns să fie aleși episcopi de către Sinod, fără să fie cunoscători ai vieții de mânăstire (episcopii sunt călugări n.r.), fără să facă dovada unei profunde cunoașteri a vieții duhovnicești monahale și, totodată, a suferințelor și speranțelor poporului creștin ortodox”, precizează pentru Europa Liberă un preot ortodox, sub condiția păstrării anonimatului.
„Au stat în mânăstire, în haina de călugăr, sub ascultarea unui stareț, doar foarte puțini ani, poate doi-trei ani, unii chiar câteva luni, înainte de a fi aleși ca episcopi ai Bisericii”, spune același preot.
„Poate că este necesar să ai confirmarea unei pregătiri teologice prin licențe și doctorate”, continuă prelatul și subliniază că „se pune mare preț pe doctorate în BOR, din păcate, dar nu este suficient pentru un episcop”.
„Precaritatea și, uneori, chiar absența experienței duhovnicești dumnezeiești pe care ți-o oferă viața de călugăr în mânăstire și inexistența unei relații directe cu credincioșii, alături de slăbiciunile personale, i-au transformat pe mulți dintre episcopii din Sinodul BOR în niște răsfățați și aroganți «prinți ai Bisericii», stăpâni discreționari peste imense resurse umane și financiare, cu nimic diferiți de politrucii care au aruncat România într-o gravă criză a dezbinării”.
A doua prăpastie ar fi cea dintre preoți și credincioși, pentru că mulți dintre preoți ar refuza dialogul real cu credincioșii din parohia unde slujesc.
„În BOR stăpânește o abordare administrativă a parohiei: ai parohia cu 500 de familii, cu 1.000 de familii, rezultă că ai de comercializat atâtea kilograme de lumânări, atâtea bucăți de calendare ortodoxe, de carte religioasă, de vin bisericesc etc.”
„În majoritatea parohiilor – artificial creionate pe harta orașelor și comunelor de către administrația bisericească – numărul de familii (a se citi numărul de proprietăți: case, apartamente în blocuri) nu reprezintă și numărul de credincioși practicanți”, mai spune preotul.
„În mod real, este imposibil ca preot să păstorești aproximativ 4.000 de oameni, câți ar fi într-o parohie cu 1.000 de familii, fără să soliciți implicarea a măcar o sută-două sute dintre aceștia în activități liturgice, filantropice, educaționale.”
Din păcate, atrage atenția preotul intervievat de Europa Liberă, mulți dintre slujitorii bisericii s-ar mulțumi cu prezența duminicală și de sărbători a credincioșilor la Liturghie și și-ar face treaba administrativă.
„Preoțimea noastră nu mai are acel zel al propovăduirii în mijlocul oamenilor, al interacțiunii reale cu bucuriile, necazurile, spaimele și speranțele oamenilor.”
A treia prăpastie din BOR ar fi provocată de insistența colaborării „din oficiu” dintre Biserică și Stat, spune preotul intervievat de Europa Liberă sub anonimat. „Iar când spui stat, spui politică, politician.”
Din această colaborare ar apărea și părtinirea politică de care dau dovadă unii preoți.
„Am ajuns să descoperim cu groază că ierarhi (IPS Teodosie al Tomisului este cel mai cunoscut exemplu, dar nu este singurul!), preoți, călugări și milioane de credincioși promovează o opțiune politică naționalistă și care se înscrie în mod evident în erezia filetistă (așezarea națiunii deasupra Bisericii lui Hristos).”
„Episcopii noștri au mizat pe parteneriatul cu statul și în schimbul beneficiilor oferite de stat (adică de forța politică), au încetat să mai reacționeze la gravele rătăciri și probleme de moralitate ale politicienilor (corupția endemică, provocarea emigrării economice a milioane de români etc.) prin care a fost afectată negativ viața a milioane de creștini ortodocși”, afirmă prelatul.
„A apărut astfel o prăpastie între ierarhia Bisericii și viața reală a cetății, în care politicul ocupă un loc foarte important. Am eșuat în catehizarea politicienilor. Am stat la masă cu tâlharii, însă nu pentru a-i aduce la credință, cum a făcut Mântuitorul cu vameșul Zaheu, ci pentru a gusta din bucatele lor dobândite prin grave abuzuri comise asupra credincioșilor noștri”, subliniază cu amărăciune preotul.
Ultima prăpastie au fi „între discursul public al ierarhiei bisericești și problemele societății românești”.
„Deși deține resurse umane, materiale și financiare imense, administrația bisericească nu și-a asumat să dezvolte un demers de aplicare a Învățăturii lui Hristos pentru a oferi răspunsuri la diferitele probleme cu care se confruntă societatea românească la acest moment”, mai spune preotul.
Și le listează: „corupția din structurile statului, dezastrul demografic, analfabetismul funcțional, abandonul școlar la cote de avarie, naționalismul, propaganda putinistă, diferite chestiuni de bioetică etc.”
„Predica ierarhilor și preoților noștri este, cu puține excepții, fie lipsită de vreo legătură reală cu zbaterile comunității, fie, mai grav, infestată de naționalism și de un primitivism care îndeamnă la nostalgii iraționale cum că românii sunt «poporul ales», «izvorul civilizației» etc., refuzând ceea ce este folositor duhovnicește din modernitate”, mai spune acesta.
Preotul crede că, în acest moment, unitatea Bisericii Ortodoxe Române este în pericol, iar reacțiile recente ale administrației bisericești față de ierarhi și preoți acuzați de grave căderi de la morala creștină sunt tardive.
Teolog: Suntem mai aproape de scindare ca acum zece ani
Paul Palencsar este un teolog și jurnalist familiarizat cu ceea ce se întâmplă în Biserica Ordodoxă Română. El crede că Biserica este mai aproape de scindare decât acum zece ani.
„Biserica Ortodoxă Română are foarte mulți clerici, teologi, monahi care fac propagandă deschis, publică retorică antioccidentală, anti-NATO, anti-UE și pro-rusă, fără să scoată măcar un cuvânt despre genocidul care se întâmplă în Ucraina, pe care îl comite Putin acolo”, spune Palencsar.
Teologul afirmă că, în acest moment, Patriarhul Daniel este într-o poziție ingrată, dificilă.
„Nu știu ce șanse mai sunt ca acești oameni, care fac propagandă putinistă în România - ei înșiși parte din clerul BOR - să fie aduși înapoi la ascultare. Ei deja - sper să mă înșel - au devenit o masă critică și e deja foarte greu în momentul ăsta să iei decizii autoritarist: «vă chem înapoi la ordine, voi trebuie să faceți ascultare, n-aveți de ales»”, spune Palencsar.
Paul Palencsar crede că incidentul cu Ciprian Mega nu este suficient de puternic pentru a declanșa scindarea și atrage atenția că ar putea deveni un bun moment de clarificare a tuturor acuzațiilor de către toate părțile.
Palencsar consideră că, pe de o parte, Episcopia Oradiei ar trebui să aducă mai multe dovezi ale colaborării cu Rusia, pe de altă parte, Mega ar trebui să aducă dovezi ale homosexualității din Episcopia Oradiei, afirmații de care s-a folosit intensiv, inclusiv a episcopului Sofronie, pe care o invocă doar declarativ ca motiv de nesupunere.
Ce s-ar întâmpla cu Mega și biserica ctitorită de el
Procedura de cercetare canonico-disciplinară a Bisericii este una laborioasă.
Biserica îi dă preotului ocazia „să manifeste părere de rău și să exprime dorința de îndreptare”. Procedura poate depăși 30 de zile, implicit și oprirea de la slujire.
La sfârșitul cercetării, se constată dacă preotul va fi sau nu deferit judecății Consistoriului Eparhial, care este instanța disciplinară și de judecată bisericească pentru clericii de mir și diaconi în funcție sau pensionari.
Hotărârile Consistoriului Eparhial aprobate de episcopul locului devin definitive și executorii, existând posibilitatea pentru preot să facă recurs la Consistoriul Mitropolitan. Cea mai grea pedeapsă este caterisirea - caz în care preotul redevine laic.
Ciprian Mega este cel care a făcut rost de bani și a construit clădirea în care funcționează Biserica din Oradea în care predică.
„Autorizația de construcție este atribuită Parohiei Ortodoxe Române Oradea Sfântul Spiridon, ce se află în jurisdicția Episcopiei Oradiei, deci este a Bisericii Ortodoxe Române, iar terenul pe care este construit lăcașul de cult aparține spitalului în incinta căruia se află, pentru că utilitatea inițială a bisericii a fost pentru a sluji ca biserică de spital, iar nu ca biserică parohială. Așadar, biserica rămâne în folosința Episcopiei Oradiei, care va rândui comunității parohiale un nou paroh care va conduce oficiul parohial și va păstori credincioșii”, explică Episcopia Oradea ce s-ar putea întâmpla cu clădirea.
Politolog: Biserica ortodoxă are capacitatea de a rezista
„Pentru Biserica Ortodoxă Română ar fi un dezastru”, afirmă politologul Cristian Pîrvulescu, care crede că scindarea nu ar putea veni în acest moment decât din partea prorușilor.
„Asta ar confirma toate părerile legate de interferența rusă în activitatea Bisericii”, explică Pîrvulescu.
El crede că, dacă va fi vorba de o facțiune mică, Biserica o va izola și, în final, o va anihila.
„Biserica Ortodoxă Română are o capacitate extraordinară de rezistență la șocuri. A rezistat comunismului, va rezista și unui moment de genul acesta. Dar Rusia nu va vrea o ruptură mică. Va vrea o ruptură mare”, e de părere politologul.
Pîrvulescu explică și cum va percepe societatea un astfel de eveniment.
„Societatea deja nu înțelege foarte bine mesajele naționalist-extremist al multor preoți, care dpdv teologic este unul eretic. Deci ar fi confuzată în mare măsură, dar tentația de a urma preoți protestatari va exista la început, dar, odată ce timpul va trece, se vor întoarce la vechea biserică”, afirmă Pîrvulescu.
El spune că acceptarea unei noi biserici, mai ales susținută de Rusia, ar fi imposibilă administrativ. Funcționarea ei legală ar avea nevoie de aprobare de la Departamenul Cultelor și ar trebui să reușească să se finanțeze.
„Dacă nu mai suntem în Uniunea Europeană și în NATO, orice e posibil. Finanțare directă de la Moscova. Dar în acest moment, discutând în contextul dat, șansele rămân totuși mici”, completează politologul.
Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române de la București, Adrian Agachi, a spus pentru Europa Liberă că singura abilitată să dea date despre situația de la Oradea este Episcopia Oradiei, în virtutea autononomiei eparhiale. El a precizat că nu are date despre o altă suspendare a unui alt preot de la a sluji din cauza acuzațiilor privind legăturile cu Rusia și Biserica Ortodoxă Rusă.
Cine e Ciprian Mega
Ciprian Mega este regizor de film și preot. Conform datelor oficiale din arhivele Bisericii Ortodoxe Române, care i-au înregistrat evoluția profesională, preotul a activat nouă ani în Biserica Ortodoxă a Ciprului, una dintre bisericile ortodoxe apropiate Bisericii Ortodoxe Ruse.
Documentele aflate în arhivele BOR nu specifică însă nimic despre hirotonia lui Ciprian Mega. Se pare însă că ar fi fost hirotonit în anul 2009 de episcopul Alexandriei și Teleormanului, părintele Calinic.
Ciprian Mega este, din 1 februarie 2018, preot paroh la Parohia Sfântul Spiridon din Oradea și, după câte se pare, se află în conflict deschis cu colegi din aceeași jurisdicție, după ce a acuzat alți preoți de relații homosexuale.
Surse clericale au declarat pentru Europa Liberă că, inițial, filmul „21 de rubini” al lui Ciprian Mega a fost așteptat ca unul care prezenta o parte dintre problemele din interiorul Bisericii Ortodoxe Române, dar, în final, s-a dovedit o narațiune video evident antioccidentală și pro-Rusia.
„A fost o capcană bine concepută”, a explicat, pentru Europa Liberă, unul dintre preoții din Biserica Ortodoxă Română, care nu are însă legătură directă cu jurisdicția în care activează Mega.
Ciprian Mega este un obișnuit al Moscovei și al festivalului din capitala rusă.
A participat și la ediția din 2022, la a 44-a ediție, adică imediat după invadarea Ucrainei, când lumea asimila cu greu imaginile de la Mariupol și de la masacrul de la Bucea.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
