Mai întâi, se vor aduna la Bruxelles, joi, pe 10 aprilie, miniștrii Apărării din „Coalition of the Willing”. Pe lângă țările europene, vor participa și aliați mai îndepărtați, precum Australia și Canada.
Compusă din 30 de țări, Coalition of the Willing a apărut la începutul lunii martie, după schimbul tensionat de replici de la Casa Albă dintre președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Unul din obiectivele principale este crearea unei forțe militare care să fie desfășurată în Ucraina după încheierea unui armistițiu sau acord de pace. Participanții la reuniunea din 10 aprilie urmează să examineze din nou aceste planuri.
Dar multe țări membre ale coaliției, inclusiv Marea Britanie, au spus că această forță pe teren ar fi posibilă doar dacă Statele Unite ar oferi o garanție de sprijin (US backstop), adică ar fi gata să ofere la nevoie sprijin aerian, logistic și de informații.
Deocamdată, SUA nu au dat vreun semnal limpede în această privință.
Ce trebuie să facă Europa?
Fostul comandant suprem al forțelor NATO în Europa, generalul american în rezervă Philip Breedlove, a spus Europei Libere că bătrânul continent ar trebui să meargă înainte cu propriile planuri, pentru că el nu crede că la Washington există acum voință politică pentru reimplicarea SUA.
„Dacă Putin vede o mare coaliție a celor dispuși să ajute Ucraina, care îi include pe britanici, francezi și germani, atunci va sta pe gânduri”, a spus Breedlove.
Declarațiile sale rezonează cu cele făcute anterior Europei Libere de alt general american, Ben Hodges, fost comandat al armatei americane în Europa, care a afirmat că forțele europene ar putea face față unei misiuni în Ucraina fără implicarea SUA.
Nu este clar dacă Germania, aflată încă în așteptarea unui nou guvern după alegerile parlamentare din februarie, ar vrea să participe la o eventuală forță militară în Ucraina.
Discuțiile din 10 aprilie vor fi conduse de Marea Britanie și Franța, țările care se află în fruntea coaliției pentru sprijinul Ucrainei și s-au angajat să furnizeze trupele necesare unei misiuni pe teren. Dar obținerea unui sprijin american rămâne un punct esențial pe agendă.
„Europenii trebuie să-l convingă pe Trump să susțină ideea” unei forțe occidentale în Ucraina, a spus pentru RFE/RL britanicul Jamie Shea, fost oficial NATO, care a ocupat diverse funcții de conducere în Alianță, înainte de a se retrage, în 2018.
Dar „marea întrebare”, spune fostul oficial NATO, este dacă va exista un armistițiu sau un acord de pace ca această forță să poată fi desfășurată, sau dacă războiul va continua.
SUA renunță și la prezidarea reuniunilor importante
După reuniunea din 10 aprilie, SUA se vor alătura lucrărilor Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, care va avea loc o zi mai târziu.
Cunoscut ca Grupul Ramstein, el a fost înființat în 2022 de ministrul american al Apărării de la acel moment, Lloyd Austin, pentru a coordona ajutorul militar pentru Ucraina după invazia rusească pe scară largă.
Însă succesorul lui Austin, Pete Hegseth, a cedat conducerea grupului și nu este limpede dacă o să participe la întâlnirea din 11 aprilie, la Bruxelles. Un comunicat al Pentagonului anunța că Hegseth se va afla în acea zi vizită în Panama.
„Liderii aliaților noștri europeni ar trebui să-și asume responsabilitatea principală pentru apărarea continentului”, a spus Hegseth în februarie.
„Absența lui Hegseth sugerează că SUA nu au de anunțat vreun nou pachet de sprijin”, a spus fostul oficial NATO, Jamie Shea, care crede că Statele Unite condiționează în continuare asistența militară de rezultatul negocierilor cu Kievul privind un acord despre exploatarea zăcămintelor mineralele ale Ucrainei.
Pentru Philip Breedlove, absența lui Hegseth de la reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei este „o mare greșeală” pentru că America „trebuie să continue să arate leadership în Europa”.
Articol preluat de la Europa Liberă Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
