Serviciul de presă al Tribunalului districtual Sovetsky din Kazan a anunțat că detenția lui Kurmașeva a fost prelungită cu 72 de ore, adică până pe 23 octombrie, la ora 13, ora Moscovei.
Purtând o jachetă neagră cu glugă și o mască albă, Alsu Kurmașeva a stat într-o cutie de sticlă și a făcut cu mâna în timpul audierii, scrie RFE/RL.
Kurmașeva e jurnalistă la Serviciul Tătar al RFE/RL din Republica Cehă, și deține dublă cetățenie americană și rusă. Ea a călătorit în Rusia pentru o urgență familială în luna mai.
Jurnalista a fost reținută temporar în timp ce își aștepta zborul de întoarcere pe 2 iunie pe aeroportul din Kazan. Ambele pașapoarte i-au fost confiscate și, de atunci, ea nu a mai putut părăsi Rusia.
Autoritățile au amendat-o pe Alsu Kurmașeva pe 11 octombrie cu 10.000 de ruble (103 dolari) pentru că nu și-a înregistrat pașaportul american la autoritățile ruse, potrivit rapoartelor mass-media locale.
Alsu Kurmașeva a fost reținută din nou pe 18 octombrie și acuzată de data aceasta că nu s-a înregistrat ca agent străin, o infracțiune care implică o pedeapsă maximă de cinci ani de închisoare.
Anchetatorii spun că jurnalista RFE/RL este suspectată că nu și-a îndeplinit „obligația stabilită de legislația Federației Ruse de a prezenta organului autorizat documentele necesare pentru includerea în registrul agenților străini”.
„Suntem îngrijorați de decizia de a prelungi detenția lui Alsu”, a declarat președintele interimar al RFE/RL, Jeffrey Gedmin. „Jurnalismul nu este o crimă. Ea trebuie eliberată imediat familiei sale”.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat că Moscova este angajată într-o campanie de persecutare a cetățenilor americani dar nu a comentat cazul lui Alsu Kurmașeva.
Reținerea de către Rusia a lui Kurmasheva, al doilea membru al mass-media american reținut de Moscova în acest an, a declanșat un val de critici din partea grupurilor pentru drepturile omului și a politicienilor.
Rusia a fost acuzată că a reținut americani pentru a-i folosi ca monedă de schimb pentru rușii închiși în Statele Unite. Reporterul Wall Street Journal Evan Gershkovich a fost arestat în martie pentru spionaj, o acuzație pe care el și ziarul o neagă vehement.
Din 2012, Rusia și-a folosit așa-numitele legi privind agenții străini pentru a eticheta și pedepsi criticii politicilor guvernamentale. De asemenea, a fost folosită din ce în ce mai mult pentru a intimida societatea civilă și grupurile media din Rusia de când Kremlinul și-a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei.
„Persecutarea lui Alsu Kurmașeva este un exemplu al represiunii neobosite împotriva jurnalismului și a dreptului la libertatea de exprimare în Rusia”, a declarat Marie Struthers, directorul Amnesty International pentru Europa de Est și Asia Centrală.
Biroul ONU pentru Drepturile Omului, Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor și președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților din SUA au cerut, de asemenea, eliberarea imediată a lui Alsu Kurmașeva.
Departamentul de Stat al SUA a declarat că este la curent cu rapoartele potrivit cărora Kurmașeva a fost arestată, dar nu a primit o notificare oficială din partea Rusiei cu privire la această chestiune.
Legea rusească privind agenții străini permite autorităților să eticheteze organizațiile nonprofit drept „agenți străini” dacă primesc finanțare din străinătate și sunt implicate în activități politice.
RFE/RL spune că legea echivalează cu o cenzură politică menită să împiedice jurnaliștii să-și îndeplinească îndatoririle profesionale și contestă acțiunile autorităților în instanțele rusești și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Peste 30 de angajați RFE/RL au fost catalogați drept „agenți străini” de către Ministerul rus al Justiției.
În martie, un tribunal din Moscova a declarat falimentul operațiunilor RFE/RL din Rusia, în urma refuzului companiei de a plăti mai multe amenzi în valoare totală de peste 1 miliard de ruble (14 milioane de dolari) pentru nerespectarea legii.
