Linkuri accesibilitate

Cu ce pleacă Ucraina de la summitul NATO: sprijin militar, securitate garantată de G7, promisiuni de aderare


Președintele SUA, Joe Biden, al Ucrainei, Volodimir Zelenski și premierul Canadei, Justin Trudeau, la evenimentul de semnare a „Declarației G7 în sprijinul Ucrainei”.
Președintele SUA, Joe Biden, al Ucrainei, Volodimir Zelenski și premierul Canadei, Justin Trudeau, la evenimentul de semnare a „Declarației G7 în sprijinul Ucrainei”.

În afară de invitația și calendarul clar al aderării la NATO, Ucraina pleacă de la summitul de la Vilnius cu probabil tot ce a vrut – sprijin militar și financiar, un viitor proces de aderare simplificat și, în premieră, garanția securității pe termen lung din partea țărilor G7 + Uniunea Europeană.

Cele mai bogate economii democratice au oferit, miercuri, Ucrainei o „garanție de securitate”, după cum i-a spus președintele Volodimir Zelenski – un cadru internațional asumat sub semnătură de liderii Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Marii Britanii, Statelor Unite și Uniunii Europene, la care s-au alăturat deja România și Polonia, semnala Reuters și sunt așteptate și alte țări.

În schimb, Ucraina promite inclusiv să continue lupta anticorupție. Kievul va:

  • continua implementarea reformelor în domeniul aplicării legii, judiciar, anticorupție, guvernanței corporative, economice, sectorului de securitate și managementului de stat, care subliniază angajamentele sale față de democrație, statul de drept, respectarea drepturilor omului și a independenței mass-media și își plasează economia pe o cale durabilă;
  • avansa reformele și modernizarea apărării, inclusiv prin consolidarea controlului civil democratic asupra armatei și îmbunătățirea eficienței și a transparenței în instituțiile și industria de apărare din Ucraina.

Provocările legate de democrație și stat de drept erau invocate înaintea summitului drept motive pentru care țări precum SUA și Germania nu pot fi de acord cu o invitație la aderarea la NATO în acest moment.

Ucraina nu a primit invitația, dar a primit promisiunea viitoarei aderări, iar declarația G7 pare să îi ofere cea mai bună alternativă posibilă.

„Este pentru prima dată când atât de multe țări au convenit cu o alta un astfel de acord cuprinzător de securitate pe termen lung”, transmitea miercuri dimineață guvernul Marii Britanii.

Declarația este chiar mai mult, spunea Volodimir Zelenski la conferința de presă comună cu Jens Stoltenberg, la Vilnius.

Până acum Ucraina a avut sprijin militar și financiar, angajamente, garanții sub formă de sancțiuni, dar declarația G7 ar putea fi „primul document legal care simbolizează faptul că avem un fel de «umbrelă de securitate». Un prim document, iar apoi, Ucraina va semna documente bilaterale cu fiecare garant al securității sale”, a spus el.

Documentele vor include ce a primit deja Ucraina sau acele „aspecte care lipsesc acum, precum apărarea aeriană sau avioane de luptă. Toate acestea vor fi luate în discuție la nivel bilateral”, a adăugat președintele Ucrainei.

În mod concret, prin „Declarația G7 în sprijinul Ucrainei”, țările semnatare se angajează să lucreze cu Ucraina la nivel bilateral pentru angajamente de securitate pe termen lung menite să atingă trei obiective:

1. Asigurarea unei forțe durabile, capabilă să apere Ucraina acum și să descurajeze agresiunea rusă în viitor, prin furnizarea în continuare de:

• asistență de securitate și echipament militar terestru, aerian și maritim modern, cu prioritate în domeniile apărării aeriene, artileriei și lansatoarelor cu rază lungă de acțiune, vehiculelor blindate și altor dotări cheie, cum ar fi lupta aeriană

• sprijin pentru dezvoltarea în continuare a industriei de apărare a Ucrainei;

• exerciții și pregătire pentru forțele ucrainene;

• schimbul de informații și cooperarea;

• sprijin pentru inițiative de apărare cibernetică, securitate și reziliență, inclusiv pentru a aborda amenințările hibride.

2. Consolidarea stabilității și rezilienței economice a Ucrainei, inclusiv prin eforturi de reconstrucție și redresare, pentru a crea condițiile favorabile promovării prosperității economice a Ucrainei, inclusiv a securității energetice.

3. Furnizarea de sprijin tehnic și financiar pentru nevoile imediate ale Ucrainei care decurg din războiul Rusiei, precum și pentru a permite Ucrainei să continue implementarea agendei de reforme eficiente care va sprijini buna guvernare necesară pentru a avansa spre aspirațiile sale euro-atlantic.

Declarația menționează sprijinul liderilor G7 pentru o Ucraină „liberă, independentă, democratică și suverană, în granițele sale recunoscute internațional, capabilă să se apere și să descurajeze agresiunile viitoare”.

„Afirmăm că securitatea Ucrainei este parte integrantă a securității regiunii euro-atlantice. Considerăm că invadarea ilegală și neprovocată a Ucrainei de către Rusia este o amenințare la adresa păcii și securității internaționale, o încălcare flagrantă a dreptului internațional, inclusiv a Cartei ONU și incompatibilă cu interesele noastre de securitate. Vom fi alături de Ucraina în timp ce aceasta se apără împotriva agresiunii ruse, atâta timp cât este nevoie”.

Semnarea declarației a fost însoțită la Vilnius de noi angajamente militare concrete pentru Ucraina.

Marea Britanie a anunțat o nouă tranșă de ajutor, care include mii de obuze pentru tancurile Challenger 3, peste 70 de vehicule de luptă și logistică și un pachet de sprijin de 50 de milioane de lire sterline (aproape 60 de milioane de euro) pentru repararea echipamentelor, precum și înființarea unui nou centru militar de tratare a militarilor ucraineni răniți în război.

Germania a anunțat trimiterea de noi rachete și lansatoare Patriot, a căror rază de acțiune poate ajunge și la 100 de kilometri. Pachetul german de 700 de milioane de euro pentru Ucraina include tancuri și sisteme anti-dronă.

Franța a anunțat, marți, că va trimite pentru prima dată rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune la Kiev.

Și Norvegia a anunțat un nou pachet militar pentru Ucraina, de peste 200 de milioane de euro (drone și componente pentru sistemele antirachetă), iar o coaliție de 11 țări NATO s-a angajat să îi antreneze, în România, pe piloții ucraineni care vor pilota avioane de luptă F-16. Acestea vor ajunge în Ucraina câr de repede se va putea, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

După ce, marți, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a criticat vehement aliații pentru că nu au oferit țării sale o invitație de aderare si un calendar, acesta s-a concentrat, miercuri, pe rezultatele pozitive ale summitului.

„Îmi pot imagina frustrarea”, i-a spus Joe Biden la întâlnirea celor doi de la Vilnius. „Dar îți promit că SUA fac tot ce pot să vă dea ce aveți nevoie cât de repede este posibil”.

În conferința de presă a președintelui Zelenski de miercuri seară, la Vilnius, numeroase întrebări ale jurnaliștilor s-au referit la nemulțumirea sa de marți și la faptul că aliați vitali precum SUA și Marea Britanie nu au primit deloc bine criticile (ministrul Apărării din Marea Britanie, Ben Wallace, a spus că Ucraina ar trebui să arate mai multă recunoștință Occidentului, NATO nu e o companie care primește și livrează comenzi).

Răspunsurile lui Volodimir Zelenski au subliniat importanța pentru Ucraina a garanției de securitate reprezentată de Declarația G7. E un document extrem de serios, care va aduce acorduri bilaterale ratificate de parlamentele țărilor semnatare.

„Nu e ca memorandumul de la Budapesta”, a spus el cu referire la acordul Ucrainei din 1994 de a renunța la arsenalul nuclear sovietic în schimbul unor garanții de securitate.

El a adăugat că a simțit în timpul summitului „realitatea fără echivoc că Ucraina va fi în NATO”.

Angajamentele NATO după summitul din Lituania includ:

  • agrearea unui program de asistență multianual pentru a asigura interoperabilitatea deplină între forțele armate ucrainene și NATO
  • îmbunătățirea legăturile politice cu Ucraina prin înființarea Consiliului NATO-Ucraina.
  • reafirmarea din partea liderilor NATO a faptului că Ucraina va deveni membră a Alianței (o variantă exclusă cât timp pe teritoriul acesteia se desfășoară un război).

Răspunzând unei alte întrebări, Zelenski a repetat că aderarea la NATO nu va putea fi condiționată de vreo cedare teritorială. Ucraina nu va negocia aderarea, aceasta se va baza exclusiv pe situația de securitate din țara sa.

„Nu știu dacă toată lumea este sinceră cu mine până la sfârșit și dacă totul este adevărat, dar credem în parteneri, pentru că trebuie să trăim cu credință în aliații care ne ajută astăzi să câștigăm acest război”, a adăugat el.

Întrebat dacă summitul NATO de la Vilnius a adus Ucraina mai aproape de victorie, președintele Ucrainei a răspuns cu un categoric „Da”.

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG