Linkuri accesibilitate

Ce urmează după cererea de arestare a lui Netanyahu și a liderului Hamas? Judecătorii nu pot impune arestarea


Procuratura Curții Penale Internaționale a cerut emiterea de mandate de arestare pe numele ministrului israelian al Apărării, Yoav Gallant (stânga), și pe cel al prim-ministrului Benjamin Netanyahu și pentru trei lideri Hamas pentru crime de război și crime împotriva umanității.
Procuratura Curții Penale Internaționale a cerut emiterea de mandate de arestare pe numele ministrului israelian al Apărării, Yoav Gallant (stânga), și pe cel al prim-ministrului Benjamin Netanyahu și pentru trei lideri Hamas pentru crime de război și crime împotriva umanității.

Cererea procurorului Karim Khan de la Curtea Penală Internațională (CPI/ICC) va ajunge la o cameră preliminară formată din trei magistraţi, prezidată de judecătoarea Iulia Motoc, din România.

Fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în ultimii zece ani, cu un mandat care s-a încheiat în luna iulie a anului trecut, profesorul universitar Iulia Motoc a fost aleasă în decembrie trecut judecător al Curții Penale Internaționale.

Procuratura Curții Penale Internaționale, condusă de Karim Khan, a cerut luni mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, ministrul israelian al apărării Yoav Gallant, precum și pentru trei lideri Hamas pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității.

Procurorul șef al CPI, Karim Khan
Procurorul șef al CPI, Karim Khan

Procurorul CPI Karim Khan, care este consilierul regelui britanic, scrie în declarația sa că „Israelul a privat în mod intenționat și sistematic populația civilă din toate părțile Gaza de obiecte indispensabile supraviețuirii umane”.

Ce spune procurorul Karim Khan despre Netanyahu și Gallant

În declarația sa care privește partea israeliană, procurorul CPI Karim Khan a pus accent pe foamete ca armă de război și țintirea deliberată a populației civile, despre care consideră că sunt cele mai convingătoare dovezi împotriva lui Netanyahu și Gallant.

  • „Biroul meu susține că dovezile pe care le-am colectat, inclusiv interviuri cu supraviețuitori și martori oculari, materiale video, foto și audio autentificate, imagini prin satelit și declarații de la presupusul grup de făptuitori, arată că Israelul a deposedat în mod intenționat și sistematic populația civilă din Gaza de cele indispensabile supraviețuirii umane”.
  • „Acest lucru s-a produs prin impunerea unui asediu total asupra Gazei, care a implicat închiderea completă a celor trei puncte de trecere a frontierei, Rafah, Kerem Shalom și Erez, de la 8 octombrie 2023 pentru perioade prelungite și apoi prin restricționarea arbitrară a transferului de provizii esențiale – inclusiv alimente și medicină – prin punctele de trecere a frontierei.
  • După ce au fost redeschise, asediul a inclus și întreruperea conductelor de apă transfrontaliere din Israel până în Gaza – principala sursă de apă curată a locuitorilor din Gaza – pentru o perioadă prelungită, începând cu 9 octombrie 2023, și întreruperea și împiedicarea energiei electrice de pe 8 octombrie 2023 până astăzi”.
  • „Israelul, ca toate statele, are dreptul de a lua măsuri pentru a-și apăra populația. Acest drept, totuși, nu absolvă Israelul sau niciun stat de obligația sa de a respecta dreptul internațional umanitar. În ciuda oricăror obiective militare pe care le-ar putea avea, Israelul a ales să le realizeze în Gaza – și anume, provocarea intenționată a morții, înfometarea, suferințele mari și rănirea gravă a corpului sau a sănătății populației civile – acestea sunt criminale.”

Crimele de război despre care Khan spune că le-a comis Hamas includ: exterminarea, crima, luarea de ostatici, violul și tortura.

Ce spune procurorul Karim Khan despre al-Masri și Haniyeh

În ceea ce privește responsabilitatea Hamas, așa cum era de așteptat, mandatele pentru cei trei lideri de rang înalt se concentrează pe atacurile din 7 octombrie. Khan trebuie să convingă acum un complet de judecători preliminari că pragul probatoriu pentru emiterea rechizitoriilor a fost îndeplinit.

  • „În opinia biroului meu, acești indivizi au planificat și au instigat săvârșirea de crime la 7 octombrie 2023 și și-au recunoscut, prin propriile lor acțiuni, inclusiv vizite personale la ostatici, la scurt timp după răpirea lor, responsabilitatea lor pentru aceste crime”.
  • „În timpul propriei vizite la Kibbutz Be'eri și Kibbutz Kfar Aza, precum și la locul Festivalului de Muzică Supernova din Re'im, am văzut scenele devastatoare ale acestor atacuri și impactul profund al crimelor inadmisibile acuzate în aplicații. Vorbind cu supraviețuitorii, am auzit cum dragostea din cadrul unei familii, cele mai profunde legături dintre un părinte și un copil, au fost contorsionate pentru a provoca o durere insondabilă prin cruzime calculată și insensibilitate extremă.
  • „De asemenea, biroul meu susține că există motive rezonabile pentru a crede că ostaticii luați din Israel au fost ținuți în condiții inumane și că unii au fost supuși violenței sexuale, inclusiv viol, în timp ce erau ținuți în captivitate. Am ajuns la această concluzie pe baza unor motive medicale. înregistrări, probe video și documentare contemporane și interviuri cu victime și supraviețuitori”.

Khan i-a acuzat și pe unii și pe alții de crime de război și de crime împotriva umanității.

Reuters explică traseul pe care-l urmează cererea procurorului Karim Khan și ce anume poate sau nu poate face completul de judecători pentru arestarea propriu-zisă.

Pe scurt, instanța CPI/ICC nu poate impune arestarea și nu are limită de timp pentru emiterea mandatelor. Conținutul mandatelor poate fi modificat de judecătorii de cameră preliminară. Nu există o procedură prin care statele membre să fie obligate să-i aresteze pe cei inculpați prin aceste mandate, iar procedura prin care ar putea fi trase la răspundere pentru neaplicarea mandatelor este greoaie și aproape imposibil de aplicat.

Solicitarea procurorului Karim Khan ajunge la o cameră preliminară.

Camera va fi compusă din trei magistrați: președintele-judecător Iulia Motoc din România, judecătorul mexican Maria del Socorro Flores Liera și judecătorul Reine Alapini-Gansou din Benin.

Instanța nu are mijloace să impună arestarea

Nu există un termen limită pentru ca judecătorii să decidă dacă emit mandate de arestare. În cazurile de până acum, judecătorilor le-a luat între o lună și câteva luni pentru a le emite.

În cazul în care vor fi de acord că există „motive rezonabile” pentru a considera că au fost comise crime de război sau crime împotriva umanității, ei vor emite un mandat de arestare.

Mandatul trebuie să numească persoana, infracțiunile pentru care se solicită arestarea sa și o declarație despre faptele care se constituie în infracțiuni.

Judecătorii pot modifica cererile procurorului din mandatul de arestare și pot valida doar o parte din faptele pentru care a fost emisă cererea procurorului.

Mandate fără forță executorie

Statutul de la Roma obligă statele să aresteze și să predea persoanele supuse unui mandat CPI de arestare, dar sancționarea celor care nu o fac este aproape imposibilă.

Statutul fondator de la Roma al CPI, combinat cu jurisprudența din cazurile anterioare care implică mandate de arestare împotriva șefilor de stat în exercițiu, obligă toate cele 124 de state semnatare ale CPI să aresteze și să predea orice persoană supusă unui mandat de arestare al CPI dacă pun piciorul pe teritoriul lor.

Cu toate acestea, instanța nu are mijloace pentru a impune statelor arestarea celor pentru care a fost emis mandatul.

Sancțiunea pentru statul care a aderat la statutul de la Roma dar nu arestează pe cineva pe numele căruia CPI a emis mandat de arestare este trimiterea în fața adunării statelor membre a CPI și, în cele din urmă, o trimitere în fața Consiliului de Securitate al ONU.

Regulile instanței permit Consiliului de Securitate al ONU să adopte o rezoluție care ar întrerupe sau amâna o anchetă sau o urmărire penală pentru un an, cu posibilitatea de a o reînnoi pe termen nelimitat.

În cazurile de până acum, dacă un stat și-a ignorat obligația de a aresta o persoană care se confruntă cu un mandat ICC, acesta a primit cel mult o atenționare firavă.

Israelul sau autoritățile palestiniene ar putea, de asemenea, să solicite oficial biroului CPI să amâne cazul, pe motiv că și ei investighează sau judecă aceleași persoane pentru aceleași presupuse acte criminale.

Procurorul ar trebui apoi să întrerupă cazul și să verifice dacă statul care a solicitat amânarea face într-adevăr o investigație reală.

În cazul în care procurorul consideră că anchetele naționale nu sunt suficiente, el poate solicita judecătorilor redeschiderea anchetei.

CPI nu limitează libertatea de mișcare și nu impune restricții de călătorie

Și Netanyahu și șeful Hamas din Gaza, Yahya Sinwar, vor putea călători nestingheriți în continuare.

Nici cererea procurorului CPI de emitere a unui mandat de arestare pe numele lor, nici emiterea acestuia nu limitează dreptul niciunei persoane de a călători. CPI nu limitează libertatea unei persoane de a călători.

Cu toate acestea, odată ce a fost emis un mandat de arestare, aceștia riscă să fie arestați dacă circulă într-un stat semnatar al tratatului de înființare a CPI, ceea ce le-ar putea influența deciziile pe care le vor lua pe viitor.

Nu există restricții pentru liderii politici, parlamentari sau diplomați să se întâlnească cu persoane pe numele cărora a fost emis un mandat de arestare CPI.

Din punct de vedere politic, însă, efectele pot fi dezastruoase și l-ar putea afecta pe cel pe numele căruia a fost emis mandatul mai mult decât din punct de vedere legal.

Cererea CPI nu afectează direct alte cazuri. Indirect, da

Cererea procurorului CPI este o chestiune separată, de exemplu, de cauzele judecătorești care cer un embargo al livrărilor de arme către Israel sau încercările Africii de Sud la Curtea Internațională de Justiție de a încerca oprirea ofensivei Israelului la Rafah.

Dacă judecătorii decid că există motive rezonabile să creadă că Netanyahu și ministrul Apărării Yoav Gallant comit crime de război și crime împotriva umanității în Gaza, ar putea întări provocările legale care cer un embargo asupra armelor în altă parte, pentru că multe state au prevederi împotriva vânzării de arme statelor care încalcă dreptul internațional umanitar.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG