Locuitorii din București care doresc să se debranșeze de la rețeaua centralizată, după o iarnă în care avariile au lăsat frecvent mii de oameni fără căldură și apă caldă, au constat încă din iunie că firmele care oferă servicii de debranșare nu mai primesc clienți. Cea mai frecventă explicație: prea multe cereri.
Termenul limită pentru depunerea acestor solicitări, care includ un proiect tehnic, este 31 august.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Compania Municipală Termoenergetica București prezintă investițiile pe care le face anul acesta și spune că în 2020 a primit, până la expirarea termenului limită, 1.319 cereri de debranșare, adică cu 351 mai puține decât cele primite, până acum, în 2021 (cu 28 de zile înainte de expirarea termenului limită).
În opinia bucureștenilor care doresc să se debranșeze, numărul mic de firme care realizează proiecte nu ar fi singurul motiv pentru faptul că nu mai găsesc nicio ofertă.
Termoenergetica, spun ei, nu ar rezolva cererile mai repede, astfel încât apar întârzieri. Firmele specializate consultate de Europa Liberă, spun că depun la Termoenergetica toate proiectele pe care reușesc să le finalizeze până la data limită.
La rândul ei, compania de termoficare susține că respectă termenul legal de 30 de zile de soluționare a cererilor, dar admite în răspunsul pentru Europa Liberă, că în acest an „în urma schimbării recente a conducerii companiei a existat un mic decalaj (de câteva zile) faţă de anii 2020 şi 2019 în ceea ce priveşte durata soluţionării cererilor de debranşare”.
„Chiar nu poate fi schimbată conducerea pesedistă a Termoenergetica?”
Schimbarea invocată de Termoenergetica se referă la numirea noului director general. În 25 iunie 2021, Consiliul de Administraţie al Termoenergetica l-a desemnat în funcţia de director general pe Claudiu Crețu, care era administrator special al Electrocentrale Bucureşti S.A. (ELCEN).
Anterior, Claudiu Crețu a avut diverse funcții de conducere, începând din 2014, la falimentara RADET (înlocuită din 2019 de Termoenergetica) și a fost, înainte de a ajunge la RADET, „ofițer de protecție internă și activități de prevenire și control intern” în Ministerul de Interne.
Schimbarea conducerii Termoenergetica a venit după ce în luna mai, ministrul Energiei, Virgil Popescu, le cerea colegilor de coaliție de la USR PLUS să se grăbească cu numirea unui nou director: „Chiar nu poate fi schimbată conducerea pesedistă a Termoenergetica având în vedere că acumulează în continuare datorii?”, spunea acesta. Claudiu Crețu a fost numit după ce candidații sprijiniți de USR PLUS au obținut majoritatea în Consiliul de Administrație.
Noul director, Claudiu Crețu, anunța, trei săptămâni mai târziu, că sistemul de termoficare din București este într-o „situație dramatică” și are nevoie de „acțiuni urgente”.
Una dintre principalele probleme, preciza acesta în iulie, este cea a datoriilor. „Compania are datorii de peste 500 de milioane de lei către furnizori și în același timp are de încasat peste 500 de milioane de lei de la Primăria Municipiul București. Nu este vorba de atacuri politice. Demersurile legale pe care Termoenergetica le face pentru recuperarea banilor nu au niciun substrat politic”, a spus acesta într-o conferință de presă.
Ce se va întâmpla la iarnă?
Principalul motiv al debranșărilor este proasta funcționare a rețelei, care ar avea nevoie de reparații majore, în esență, de înlocuirea multor kilometri de conducte, dar și de reparații care să prevină producerea unor avarii la centralele termice.
În luna februarie, primarul Capitalei, Nicușor Dan, anunța că în 2021 se va lucra la modernizarea rețelei pe cinci tronsoane, care însumează 53 de kilometri, valoarea investiției, de la bugetul local, fiind de 300 de milioane lei.
Tronsonul de 53 de kilometri „deserveşte cartierele Rahova, Ferentari, Sebastian dar este foarte important pentru că este în zona de influenţă de la două centrale: Progresu şi Grozăveşti. Dacă acest tronson este bun, este posibil ca prin intermediul lui, în momente de avarii, să duci agentul termic de la una din centrale în cartiere. În momentul ăsta, asta nu e posibil”, spune Nicușor Dan.
Potrivit acestuia, cei 53 de km urmau să fie finalizați în 2021, pentru ca la anul să fie făcute alte investiții, cu 300 de milioane de euro, din bani europeni.
La ce lucrează Termoenergetică
Companie de termoficare precizează pentru Europa Liberă că lucrările pe care le realizează în 2021, „au drept scop reducerea numărului de avarii care vor putea apărea pe parcursul sezonului de încălzire 2021 – 2022”.
În 2021 au fost înlocuiți circa 30 de kilometri de reţea primară şi secundară, în condițiile în care compania are în exploatare peste 950 km de conducte - reţele termice primare și aproape 3.000 km de conducte - reţele termice secundare.
„Totodată, CMTEB are în desfășurare (forțe proprii) mai multe șantiere, respectiv cel pentru modernizarea rețelei termice primare la Stadionul Rapid (unde sunt înlocuiți 288 de metri de conductă preizolată)”, precizează compania.
Alte lucrări de reparații și montaj, pentru înlocuire a circa 2.500 de metri de țeavă cu diferite dimensiuni:
- Sectorul 6: Șoseaua Virtuții – 900 m de țeavă cu diametrul (Dn) 700-800 mm, termen estimat sfârșitul lunii august 2021;
- Sectorul 6 – Politehnică – 1.500 m de țeavă cu Dn 400-500 mm și lucrări de montare a unui număr de 10 compensatori și efectuarea de provizorate, cu termen estimat sfârșitul lunii august 2021;
- Sectorul 1 – str. Barbu Lăutaru – 120 m de țeavă cu Dn 600, cu termen estimat în cursul lunii septembrie;
Termoenergetica spune că, până la sfârșitul acestui an, va moderniza aproximativ șase kilometri de rețea primară și alți 60 de kilometri de rețea secundară, prin contract direct cu Primăria Municipiului București și lucrări de modernizare a conductelor din zona Ferentari, pe o lungime de aproximativ 7 km de traseu, 14 km de conducte.
Restricții la debranșare
Termoenergetica precizează că nu are vreo competență în a impune eventuale restricții în solicitarea debranşărilor în funcție de zona în care locuiește cel care solicită debranșarea.
„Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti S.A. funcţionează ca operator regional pentru serviciul de utilitate publică, respectiv producere, transport, distribuţie şi furnizare de energie termică, având ca obiect principal de activitate furnizarea de abur şi aer condiţionat. Impunerea unor restricţii zonale pentru solicitarea debranşărilor nu intră în sfera de competenţă a Companiei Municipale Termoenergetica”.
