Campion este liberalul Ion Dumitrel, președinte al CJ Alba din 2005 și reales și după scrutinul de duminică.
Și dacă unii oameni ai partidelor și-au reconfirmat pozițiile de forță în administrație, alții, la fel de puternici altă dată, au dispărut.
Doi dintre liderii PSD nu se mai regăsesc pe listele de președinți de consilii județene aleși la duminică: Dumitru Buzatu și Ionel Arsene, foștii șefi de la Vaslui și Neamț, ambii judecați sau condamnați pentru corupție.
Gheorghe Flutur (PNL), președinte la Consiliu Județean Suceava din 2016, a pierdut, însă, în cabinele de vot.
Cine sunt cei legați, parcă, pe vecie de scaunele de șefi de județ?
Ion Dumitrel (PNL) județul Alba, președinte din 2005
De 20 de ani, destinele județului Alba trec prin biroul liberalului Ion Dumitrel.
În 2012, numele său a apărut pe o listă de personalități avansate în secret în grad militar de Gabriel Oprea, pe atunci ministru al Apărării.
Ion Dumitrel ar fi primit gradul de colonel, conform dezvăluirilor din presă.
Familia Dumitrel are în proprietate trei apartamente la Alba Iulia, achiziționate din 2002 până în 2018, o mașină și aproape 100.000 de euro în conturi.
Soția șefului CJ este pensionară, fost director de resurse umane la societatea Apa CTTA SA, operatorul regional de apă din județul Alba, în care acționar este Consiliul Județean Alba.
De profesie inginer mecanic, Ion Dumitrel a intrat în politică în 2004 – consilier județean din partea PNL.
Un an mai târziu a ajuns în fruntea Consiliului Județean, după ce Teodor Atanasiu a plecat din acest post pentru a deveni ministru al Apărării. Este și președinte al PNL Alba.
Duminică, 9 iunie 2024, Ion Dumitrel a luat 50,34% din voturile alegătorilor din Alba.
Aladin Georgescu (PSD) județul Mehedinți, președinte din 2014
Aladin Georgescu a ajuns la conducerea CJ Mehedinți după ce un alt baron, Adrian Duicu, a fost doborât de DNA.
El a fost, de fapt, ucenicul lui Adrian Duicu. În aprilie 2014, când Duicu a fost reţinut de procurorii DNA, Aladin Georgescu era vicepreşedinte în CJ Mehedinţi. I-a urmat la conducerea județului și acolo a rămas până astăzi.
De profesie avocat, Aladin Georgescu s-a suspendat din baroul Mehedinți din 2012. De atunci, veniturile sale vin stric din salariul de bugetar. Din care a reușit să strângă, în anii scurși de atunci, o mică avere.
În 2012, Aladin Georgescu avea în proprietate un teren în Vânju Mare, localitatea sa natală, de 608mp, unul în Severin de 737 mp, o casă de locuit în Vânju Mare și o treime dintr-o casă de vacanță în Eșelnița pe malul Dunării. Avea și datorii – 71.300 de euro și 40.000 de lei.
După 10 ani de muncă la stat, Aladin Georgescu a declarat, în 2022, că pe lângă proprietățile declarate în 2012 a mai reușit să cumpere 5 hectare de pădure la Gruia, în Mehedinți, o casă de 155mp în Drobeta Turnu Severin, două apartamente de 57mp fiecare la Chiajna, în Ilfov și trei mașini.
A strâns și bani în conturi – aproape 280.000 de lei.
Nu la fel de înfloritor este, însă, județul Mehedinți.
Conform unui clasament întocmit de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, preluat de hotnews.ro, în 2024, Mehedințiul este în primele 15 cele mai sărace județe ale țării.
Duminică, 9 iunie 2024, Aladin Georgescu a luat 55,48% din voturile alegătorilor din Mehedinți.
Marius Oprescu (PSD) județul Olt, președinte din 2016
În octombrie 2013, pe atunci vicepreședintele Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu, la volanul unei mașini care aparținea ISU Olt a intrat în plin într-o căruță.
Patru oameni au fost răniți. Unul a murit câteva zile mai târziu. Accidentul putea fi un moment de cumpănă pentru Oprescu, dar nu a fost.
Procurorii care anchetau accidentul au descoperit că în cele 17 minute scurse din momentul în care Marius Oprescu a plecat din Slatina și până la accident, a primit nu mai puţin de 36 de sms-uri și apeluri telefonice.
Mai mult, că probele de sânge pe care acesta le-a dat după accident, pentru a se dermina alcoolemia, fuseseră schimbate. Iar mașina pe care o conducea Oprescu nu avea de ce să fie la el – fusese cumpărată de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Olt, într-un proiect transfrontalier cu fonduri europene.
Marius Oprescu a fost achitat de acuzația de omor din culpă, dosarul în care era cercetată schimbarea de probe biologice a fost și el închis, iar cariera lui a mers mai departe.
Este omul de încredere al lui Paul Stănescu, care i-a cedat postul de președinte al Consiliului Județean Olt când a plecat la Parlament.
Din 2020 conduce și filiala PSD Olt.
Marius Oprescu nu are un CV oficial, însă se prezintă economist.
În 2008, când a depus prima sa declarație de avere, Marius Oprescu nu avea nicio proprietate.
Soția sa, angajată la Primăria Piatra Olt, declarase un salariu net anual de 25.644 de lei, iar el figura ca angajat al unei firme private cu un venit în 2007 de 2.400 de lei.
În 2009, în declarația de avere, Marius Oprescu nu mai figura ca angajat.
16 ani mai târziu, în care au fost doar angajați la stat, soții Oprescu au strâns ceva avere. Un apartament în Slatina, cumpărat în 2021, două mașini – un BMW și un Land Rover, bijuterii de 5.000 de euro achiziționate în 2021, 144.000 de lei în conturi și datorii de 503.000 de lei.
Duminică, 9 iunie 2024, Marius Oprescu a luat 42,33% din voturile alegătorilor din Olt.
Iustin Marinel Cionca (PNL) județul Arad, președinte din 2016
Înainte de 1990, Iustin-Marinel Cionca-Arghir a fost lucrător comercial la CAP-ul din comuna Pecica, județul Arad. Presa locală susține că a fost și ospătar la birtul din comuna Pecica.
A terminat liceul la seral, după cum a recunoscut chiar el pentru un ziar local din Arad. A înființat o firmă în 1991, pe care o are și astăzi, la care a lucrat până în 2000, când a fost ales primar al comunei arădene Pecica.
S-a apucat de facultatea de Drept pe care a absolvit-o la 35 de ani, în 2002. A reușit să obțină apoi și două mastere și un doctorat. Are în palmares și două cursuri la Academia Națională de Informații.
Cariera sa politică, începută la Primăria Pecica, a continuat, între 2008 și 2012, ca deputat. Ratează realegerea în Parlament în 2012 și se angajează consilier al directorului la Compania de Apă din Arad.
Din 2015 ajunge, tot consilier, la cabinetul președintelui Consiliului Județean Arad. În 2016, reușește să câștige președinția Consiliului Județean, pe care a reușit să o păstreze și după alegerile de duminică, 9 iunie.
Averea familiei Cionca e impresionantă. Era și în 2008, după cum o dovedește prima declarație de avere depusă de deputatul pe atunci Iustin Cionca.
8,5 ha terenuri agricole cumpărate între 2003-2008, un teren intravilan de 1.200mp în comuna Pecica, o casă în construcție de 270mp în aceeași comună, plus spații comerciale.
În conturi avea aproximativ 35.000 de lei și împrumutase firma proprie cu peste 120.000 de lei și o persoană fizică cu alte 250.000 de lei. La capitolul venituri menționa doar salariul său de primar și pe cel al soției, funcționar public.
În 2023, soții Cionca au declarat că au în posesie 37 de hectare de teren agricol, două case – una de 349mp și o treime dintr-o alta de peste 500mp – spații comerciale, aprox. 240.000 de lei în conturi, plasamente de 110.000 euro. Soția lui Iustin Cionca nu mai apare ca salariată. Iar firma pe care cei doi o au nu mai are activitate economică din 2009.
Duminică, 9 iunie 2024, Iustin Cionca a luat 42,33% din voturile alegătorilor din Arad.
Emil Moldovan (PSD) județul Bistrița Năsăud, președinte din 2012
Și actualul și viitorul șef al CJ Bistrița Năsăud s-a apucat de studii târziu. A terminat o facultate privată la 35 de ani și a făcut apoi și un master și două cursuri la Colegiul Național de Apărare și Academia de Iformații.
A fost lucrător comercial până în 1991, apoi muncitor și șef de depozit până în 1994.
Din 1995 apare ca director la două firme private până în 2004 când e ales deputat din partea PSD. Din 2012 este președinte al Consiliului Județean Bistrița Năsăud.
De notorietate în județ este prietenia dintre Emil Radu Moldovan și omul de afaceri Traian Laorinesi, supranumit „fierăstrăul codrilor”.
În octombrie 2022, firma Frasinul și patronul ei, Traian Larionesi, au fost trimiși în judecată de DNA Cluj pentru fraudă cu fonduri europene de aproape 1 milion de euro.
Tot în 2022, Traian Laorinesi a primit titlul de cetățean de onoare al județului condus de Moldovan. Presa din județ scrie că cei doi au o pasiune comună, vânătoarea, și că au fost plecați împreună la vânătoare în Alaska și Africa.
Când a ajuns deputat, Emil Radu Moldovan și soția aveau în proprietate un apartament de 67mp, o casă de vacanță la Colibița și două terenuri. Avea un credit de 60.000 de lei. Soția sa raporta un venit anual de 19.700 de lei, ca economist la EON.
După 14 ani de muncă la stat, familia Moldovan avea în proprietate trei terenuri, o casă de locuit de 550mp construită în 2010, un autoturism Hyundai, bijuterii de 100.000 de lei.
În 2022, familia Moldovan a donat fiicei șapte terenuri intravilane în Unirea și Colibița, casa de vacanță din Colibița și alte imobile.
Soții Moldovan au declarat că nu dețin bani în conturi și că au datorii la bănci de 125.000 de lei. Soția președintelui CJ Bistrița Năsăud lucra, în 2022, la Curtea de Conturi.
Duminică, 9 iunie 2024, Emil Radu Moldova a luat 51,2% din voturile alegătorilor din Bistrița-Năsăud.
Sandor Tamaș (UDMR) județul Covasna, președinte din 2008
În vârstă de 57 de ani, Tamas Sandor a fost deputat UDMR în Parlamentul României din 1996 până în 2008, când a fost ales preşedinte al Consiliului Judeţean Covasna. Este absolvent de drept la o universitate din Budapesta.
Sloganul campaniei sale electorale de anul acesta a fost „Încredere şi siguranţă în Ţinutul Secuiesc”. Și a reușit să mai câștige un mandat.
Și averea familiei Tamaș a crescut în ultimii 16 ani. Ambii soți au fost, în toți acești ani, plătiți de la buget.
În 2008, soții Tamaș aveau în proprietate 5 hectare de teren agricol, 4 hectare de pădure și 0.3ha de teren intravilan, o casă de 225mp construită în 2001 în Tîrgu Secuiesc. Au declarat bijuterii și obiecte de artă de 30.000 de euro și plasamente de peste 100.000 de lei, dar și datorii de 30.000 de euro.
În 2022, familia Tamaș are în proprietate aceleași terenuri agricole, casa, dar și trei apartamente – în Târgu Secuiescu, Târgu Mureș și la Budapesta – o barcă și trei mașini.
Au mai cumpărat și bijuterii și obiecte de artă de încă 30.000 de euro. În conturi soții Tamas au 240 de mii de lei și datorii de 200 de mii de lei și 60.000 de euro.
Duminică, 9 iunie 2024, Sandor Tamas a luat 67,9% din voturile alegătorilor din Covasna.
Cosmin Mihai Popescu (PSD) Gorj, președinte din 2016
Dacă președintele CJ Harghita așteaptă o decizie a instanței într-un dosar de corupție care îl privește, actualul și viitorul șef al consilierilor județeni gorjeni a fost deja condamnat la doi ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, și un termen de încercare de 5 ani, pentru fals intelectual şi favorizarea infractorului.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie din Bucureşti l-au pus, în 2006, sub acuzare pe Cosmin Popescu pe când era secretar de stat în Ministerul Economiei şi Comerţului.
A fost acuzat că a încercat să ajute un fost director al Companiei Naționale a Lignitului Oltenia(CNLO), Ionel Manţog, în dosarul „strămutărilor de lux“. Manţog, ar fi pus la punct o rețea care cumpăra terenuri ieftine și vândute apoi CNLO la preţuri exorbitante.
De profesie jurist, Cosmin Mihai Popescu a lucrat la Compania Națională a Lignitului Oltenia, consilier juridic, din 1999 și până în 2006, când ajunge secretar de stat la Ministerul Economiei.
Din 2008 intră în politica mare ca deputat PSD de Gorj.
Revine la nou înființatul Complex Energetic Oltenia, în 2012, mai întâi consilier juridic apoi director de resurse umane. Candidează la Consiliul Județean Gorj la alegerile din 2016 și câștigă. De atunci este președintele consiliului.
În 2008, când a ajuns în Parlament, Cosmin Mihai Popescu și soția nu aveau nicio proprietate imobiliară, aveau două mașini și un credit de 18.000 de lei. Soția lui Popescu era, la acel moment, angajată la Direcția de Protecția Copilului Gorj.
În 2022, familia Popescu are în proprietate o casă în Târgu Jiu de 200mp, cu teren, un apartament în București pe numele fiului și o mașină.
În conturi, soții au 32.000 de lei și 3000 de euro, și datorii de 43.000 de euro.
Duminică, 9 iunie 2024, Cosmin Mihai Popescu a luat 45,72% din voturile alegătorilor din Gorj.
Constatin Rădulescu (PSD) Vâlcea, președinte din 2016
În 2014, după decesul subit al președintelui Consiliului Județean Vâlcea, Ion Cîlea, conducerea filialei Vâlcea a PSD i-a revenit unui tânăr aflat până atunci în umbra mentorului său decedat.
Constantin Rădulescu a preluat interimar șefia și din 2015 a fost ales ca șef al social democraților vâlceni.
Cariera politică a lui Consantin Rădulescu a început, conform propriei sale declarații, la 18 ani, când s-a înscris în PDSR. A trecut prin multe funcții de conducere în organizațiile de tineret, iar în 2000 intră în administrația locală consilier, la primăria Râmnicu Vâlcea.
Din 2004 se mută la Consiliul Județean, iar în 2012 câștigă un fotoliu de deputat. Candidează la Consiliul Județean Vâlcea în 2016, și rămâne în funcție pentru încă opt ani. Tocmai și-a mai asigurat un mandat
De profesie economist, Constantin Rădulescu a cochetat și cu presa în anii studenției. A lucrat la câteva firme private și a fost și director al CAS Vâlcea, până când a ajuns președinte al consiliului județean.
Fratele său, Lucian Rădulescu, a fost numit, în 2014, director al filialei Olănești Societatea de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă „T.B.R.C.M.” S.A., cea mai importantă companie hotelieră din domeniul turismului balnear din România, cu unic acţionar Casa Naţională de Pensii Publice. Acum este directorul general al Societății.
În 2012, la intrarea în Parlament, familia Rădulescu avea în proprietate teren în Râmnicu Vâlcea, un apartament și o construcție de 30mp, niciun ban în cont, datorii de 110.000 de lei.
Constantin Rădulescu declara un salariu lunar de 3.600 de lei, iar soția sa, consilier bancar – 1.780 de lei.
Zece ani mai târziu, familia Rădulescu a reușit să aibă în plus în proprietate o construcție de 100mp la Stoenești, în județul Vâlcea, un apartament de 110mp în Râmnicu Vâlcea și un autoturism Tiguan.
În conturi erau aproape 70.000 de lei și datorii de 200.000 de lei. Soția sa lucra, în 2022, la stat, ca auditor la DSV Vâlcea.
Duminică, 9 iunie 2024, Constantin Rădulescu a luat 53,4% din voturile alegătorilor din Vâlcea.
Alin Tișe (PNL) Cluj, președinte din 2016 și între 2005-2007
Dar și finul lui Emil Boc, primarul Clujului.
Tișe este acționar în trei firme, cu obiect de activitate în construcția de imobiliare, iar afacerile sale merg în plin.
În martie, una dintre firmele sale a depus documentația pentru construirea unui parc fotovoltaic, investiție de 4,5 milioane de euro, după cum susțin jurnaliștii de la foaiatransilvana.ro. Iar autorizația de construire ar fi fost dată președintele Alin Tișe, omului de afaceri Alin Tișe.
Este doar cea mai recentă investiție a uneia dintre firmele președintelui Alin Tișe. În portofoliu mai intră câteva blocuri, unul dintre ele chiar în centrul Clujului.
De formație jurist, Alin Tișe este doctor în filosofie. A absolvit și Colegiul Național de Apărare și Academia Română de Informații.
După câțiva ani în care a activat ca avocat în mediul privat, Tișe a intrat în politică și administrație.
În 2005, a fost numit prefect al județului Cluj, între 2005 și 2007 a fost președinte al Consiliului Județean Cluj, apoi senator (2008-2012), iar din 2016 a revenit la conducerea Consiliului Județean Cluj,
În 2022, Alin Tișe avea în proprietate o casă de 134mp în Cluj, amplasată pe un teren de peste 700mp, și un apartament moștenit. A declarat ceasuri și bijuterii de 17.000 de euro, 74.000 de lei și 400.000 de euro în conturi.
Președintele CJ Cluj are plasamente financiare de peste 9 milioane de lei, sub forma unor împrumuturi în nume personal la una dintre firmele sale. Dar și datorii la bănci de aproape 10 milioane de lei. În 2022, Alin Tișe a primit dividende de la firmele sale de 2,8 milioane de lei.
Duminică, 9 iunie 2024, Alin Tișe a luat 39,46% din voturile alegătorilor din Cluj.
Lista completă a președinților de Consiliile Județene – nume vechi și nume noi
După scrutinul de duminică, PSD și-a asigurat cele mai multe funcții de președinte de consiliu județean – 24.
PNL și-a adjudecat 11, iar alianța dintre PSD și PNL alte două. UDMR completează harta cu județele pe care tradițional uniunea maghiarilor le câștigă la alegeri – Covasna, Harghita, Mureș și Satu Mare.
Cine sunt cei 14 noi președinți de consilii județene?
Cine sunt cei 27 de președinți de consilii județene care rămân în funcții?
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
