Aproape 153 de milioane de lei (30,6 milioane de euro) din bugetul de 189 de milioane de lei (37,8 milioane de euro) cheltuiți de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni în 2024, an electoral, au ajuns la bisericile ortodoxe românești din străinătate sau la proiecte care au legătură cu Biserica Ortodoxă Română. În primul tur de scrutin, ulterior anulat, 43% din voturile exprimate în diaspora au mers spre politicianul pro-rus Călin Georgescu.

Cu banii primiți de la statul român, prin brațul său care se ocupă de românii din afara țării, Biserica a cumpărat lăcașuri de cult, case parohiale sau de întrunire, a organizat congrese ale enoriașilor, a instalat sisteme de încălzire prin pardoseală sau panouri fotovoltaice pe clădirile bisericilor, a organizat evenimente despre „identitatea și cultura română”.

Bisericile ortodoxe din străinătate au reușit, în 2024, să cumpere cu banii statului român, prin Departamentul Românilor de Pretutindeni, cel puțin douăsprezece lăcașuri de cult și să construiască alte nouă clădiri de cult sau spații de întâlnire pentru credincioși.

Departamentul Românilor de Pretutindeni (DRP) a finanțat în 2024, conform datelor publicate pe site-ul instituției și analizate de Europa Liberă, 384 de proiecte în valoare totală de 189.155.000 de lei.

148 dintre ele, adică 38%, aveau teme religioase.

Când vine vorba despre sumele de bani primite de Biserica majoritară din România pentru achiziții sau organizarea de proiecte în legătură cu Biserica Ortodoxă Română sau tradiția ortodoxă, situația se schimbă: 152.582.000 de lei reprezintă 80,6% din total.

În februarie 2024, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni punea în consultare publică ghidul de finanțare pentru anul electoral care tocmai urma să înceapă.

Statul român era interesat să investească, printre altele, în:

➛ mass-media: înființarea de reviste, televiziuni sau modernizarea celor existente;

➛ educație: achiziția de clădiri pentru școli românești, cluburi de creație, culturale sau sportive, de biblioteci, inclusiv proiecte educaționale, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de artă, monumente funerare, plăci comemorative, cimitire;

➛ achiziţia, construcţia, reparaţia, întreţinerea şi dotarea bisericilor şi altor unităţi de cult ale românilor de pretutindeni şi a centrelor sociale, educaţionale şi spirituale;

➛ organizarea de seminare, colocvii, simpozioane, manifestări culturale;

➛ efectuarea de studii şi cercetări de sociologie, istorie, arheologie, etnografie şi folclor, dialectologie şi altele asemenea, precum şi publicarea acestora;

➛ promovarea şi susţinerea programelor de consolidare a statului de drept, a cunoaşterii şi respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Programele de finanțare au fost deschise pe 17 februarie 2024 de fostul director general al instituției, Gheorghe Cârciu, în prezent eurodeputat, ales pe listele Partidului Social Democrat la jumătatea perioadei de finanțare.

Conform datelor de atribuire, au fost alocați bani în mai multe etape: pe 10 și 17 aprilie, pe 15 și 27 mai, 5, 11 și 18 iunie, 1, 5 și 17 iulie, pe 10 și 19 septembrie și pe 10 și 24 octombrie.

Numărul proiectelor cu tematică religioasă a crescut de la o sesiune la alta.

La final, la ultima sesiune plină din 14 octombrie (pe 24 octombrie au fost rezolvate câteva contestații, respinse toate), din 41 de proiecte, doar șapte nu aveau legătură cu biserica. Iar din 76.979.000 de lei (15,39 milioane de euro) – cea mai mare alocare din toate etapele – 76.509.000 de lei (15,30 milioane de euro), adică 99,3%, au fost pentru parohiile ortodoxe.

„Au crezut că vor converti acești bani în voturi”, explică politologul Cristian Pîrvulescu intențiile avute de Departamentului pentru Românii de Pretutindeni prin finanțarea bisericilor.

Strategia de a finanța în special instituții de cult a apărut în 2023. În prima parte a anului, premier era Nicolae Ciucă, cel care a demisionat de la șefia PNL în urma primului tur. Strategia a continuat în aceeași direcție și ulterior.

Fostul șef al DRP era nelipsit de la evenimentele religioase din străinătate și este cel care a venit cu ideea finanțării bisericilor, precum și cel care a crescut nivelul de finanțare. La finalul lui 2023, sumele primite de lăcașurile de cult din străinătate au fost și de zece milioane de lei pe proiect.

„La nivelul datelor pe care le aveau [politicienii] în vara anului 2024, înainte de europarlamentare, se părea că această strategie funcționează din punct de vedere politic. Au crezut că vor converti aceste voturi în favoarea partidelor de la Putere. Dacă ne uităm pe rezultatele europene (la alegerile europarlamentare din iunie 2024, n.r.), nu este atât de evident – cei din coaliția de guvernare, adică PSD și PNL, care s-au prezentat împreună la europarlamentare, au fost votați în diaspora doar în Moldova. În rest, n-a fost un succes foarte mare. Ei nu au înțeles nici pe departe riscurile”, explică politologul Cristian Pîrvulescu.

Pîrvulescu spune că, mai degrabă, mesajele (ultra)conservatoare pe care le-au transmis preoții în bisericile ortodoxe din diaspora – chiar fără încărcătură politică – au favorizat grupările și candidații de dreapta extremă.

„Oricâți bani ar da pentru biserici, nu vor putea în niciun fel influența dezbaterea de pe rețelele sociale despre România virtuală. Este o politică de tip identitar ceea ce face DRP. Modul în care văd [oficialii] identitatea comunităților românești din străinătate este prin intermediul bisericii, în special a Bisericii Ortodoxe, pentru că este principala beneficiară a acestor programe. Numai că, în realitate, nu este așa”, mai explică politologul.

La primul tur al alegerilor prezidențiale, pe 24 noiembrie 2024, în diaspora, pe primul loc în preferințele votanților a fost Călin Georgescu. El a obținut 43,16% dintre voturi, fiind urmat în ordine de Elena Lasconi, George Simion, Mircea Geoană și Nicolae Ciucă.

În cele mai multe dintre secțiile de vot analizate, Călin Georgescu a obținut un scor superior mediei finale din diaspora. În total (țară+diaspora), la turul I al alegerilor prezidențiale, Călin Georgescu s-a situat pe locul I, cu 22,94% din voturi.

Sume mari, procente mici în alegeri

Din cele 143 de proiecte cu teme religioase finanțate de DRP în 2024, Europa Liberă le-a analizat în detaliu pe cele care au primit peste un milion de lei, precum și câteva din zone cu comunități mari de români sau care au organizat secții de votare chiar în biserici.

Spania – patru proiecte au câștigat peste un milion de lei

• Pe 22 februarie 2024, Biserica Evanghelică Shalom Torrejon de Ardoz din Spania, din apropierea Madridului, a primit 729.824 de lei pentru renovarea și dotarea clădirii.

În orășelul de 140.000 de locuitori, în care stau preponderent imigranți ecuadorieni, marocani și români, au fost deschise două secții de vot, amândouă la Centro Cultural „Las Fronteras”.

La primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 au votat în total la Torrejon de Ardoz 1.931 de persoane. În ambele secții, candidații partidelor de guvernământ au obținut în jur de 5%, iar independentul Călin Georgescu a câștigat peste jumătate din voturile exprimate.

• Catedrala Episcopală Intrarea Maicii Domnului în Biserică din Madrid a primit 549.143 de lei pentru continuarea lucrărilor de pictură.

La primul tur al alegerilor prezidențiale, biserica de pe Calle de las Tubas nr. 9 a găzduit una dintre cele șapte secții de votare din Madrid. Aici, în top cinci votați au fost Marcel Ciolacu, Elena Lasconi, George Simion și Mircea Geoană, însă lider a fost Călin Georgescu, care a obținut 43,25%.

• Tot în Spania, Parroquia Ortodoxa Rumena Natividad de la Madre de Dios en Finestrat Y Toda la Comarca de la Marina Baixa din orașul Benidorm (din estul țării), a primit 1.000.000 de lei pentru continuarea lucrărilor la clădiri. Parohia începuse în 2021 să facă o biserică nouă și un așezământ social.

La Benidorm a fost organizată o singură secție de votare, la care s-au prezentat, pe 24 noiembrie 2024, 800 de persoane. 368 dintre ei, adică 46%, au votat Călin Georgescu. Au primit, în ordine, Elena Lasconi – 169 de voturi (21,12%), George Simion – 93 de voturi (11,62%), Marcel Ciolacu – 43 de voturi (5,37%) și Mircea Geoană – 38 de voturi (4,75%).

• Parohia „Sfântul Ioan Botezătorul” din Spania a primit 1.200.000 de lei pentru Centrul Spiritual și Cultural Românesc pentru românii din Malaga.

În oraș au fost două secții de vot. În prima au votat 473 de români, în cea de-a doua – 408. În amândouă a câștigat Călin Georgescu.

• Parohia Ortodoxă Română Sfânta Muceniță Eulalia de Merida San Martin de la Vega a primit 1.000.000 de lei pentru achiziția și reformarea spațiului pentru biserică.

Într-un reel pe Facebook, preotul cerea, la începutul lui 2025, donații de la enoriași pentru terminarea lucrării.

În secția din San Martin de la Vega, au votat 402 oameni. 196 (48,75%) au votat Călin Georgescu, 61 (15,17%) – Elena Lasconi, 50 (12,43%) au puș ștampila pe George Simion, iar Nicolae Ciucă și Cristian Diaconescu au luat câte 22 de voturi (5,47%).

• Biserica Penticostală Română Eber Ezer din Castellon a primit 2.060.000 de lei. În toate cele trei secții de votare din Castellon a câștigat Călin Georgescu, cu scoruri situate între 44,2% și 47,23%.

Statele Unite și Canada, vot împărțit

• Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului Alleggan din Statele Unite - situată la jumătatea distanței dintre Detroit și Chicago – a primit 1.735.510 de lei pentru „noua imagine a bisericii”. Finanțarea a fost obținută ca urmare a dosarului depus pe 28 februarie 2024.

Cea mai apropiată secție de votare din zonă este secția 2 din Detroit, Michigan. Aici, Călin Georgescu a câștigat alegerile cu 29,65% din voturile celor 263 de votanți. Pe locurile următoare s-au plasat Elena Lasconi – 22,43%, George Simion – 11,40%, Nicolae Ciucă – 11,26% și Cristian Terheș – 9,88%.

• În Canada, Biserica Ortodoxa Romănă Sfânta Maria Gatineau - Reînnoirea speranței a primit 1.180.000 de lei pentru restaurarea acoperișului. La Ottawa, unde e cea mai apropiată secție de votare, au votat 356 de persoane. În secția de aici, pe primul loc a fost Elena Lasconi, cu 42,53%. Călin Georgescu s-a situat pe locul al treilea, cu 12,07%.

Belgia. Călin Georgescu, peste 54% în cinci secții de votare

• Un alt beneficiar de bani de la DRP a fost Oeuvre de l’Eglise Orthodoxe Roumaine en Belgique, care, pentru finalizarea lucrărilor de reamenajare a Bisericii „Sfântul Nicolae” din Bruxelles, a primit 2.413.838 de lei.

Cele mai apropiate secții de votare de Biserica Ortodoxă erau cele trei organizate la Tour & Taxis – Rue Picard 7, Gare Maritime, 1000 Bruxelles. În toate, Călin Georgescu a câștigat la scor:

• în secția 6, unde au votat 1.676 de români, rezultatele alegerilor de la primul tur sunt: Călin Georgescu – 61,45%, Elena Lasconi – 14,37%, George Simion – 11,93%, Mircea Geoană – 3,46% și Cristian Terheș – 2,80%.
• la secția 7, unde au votat 1.739 de oameni, rezultatele arată astfel: 56,81% – Călin Georgescu, 15,64% – Elena Lasconi, 13,28% – George Simion, Cristian Terheș – 4,71%, Mircea Geoană – 3,73%.
• în cea de-a treia secție de la Tour & Taxis, numărul 8, din Bruxelles, Călin Georgescu a obținut 56,43% din cele 1.646 de voturi, Elena Lasconi 14,82%, George Simion 13,73%, Mircea Geoană - 4,49%, iar Cristian Terheș, 3,82%.

Tot în Belgia, Association pour le Culte Orthodoxe Roumain Saints Pierre et Paul (APCOR-PP) Asbl a primit 1.403.590 de lei pentru renovarea bisericii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel/Sfânta Cuvioasă Gertrude” din Uccle Belgia, din apropiere de Bruxelles.

Iar Roemeense Parochie Sfinții Apostoli van Zeebruger (Bruges) a primit 2.933.470 de lei pentru achiziția bisericii Stella Maris. În cele două secții din Bruges, unde au votat în total 1.998 de persoane, Călin Georgescu a avut 54,58%, respectiv 54,29%.

Austria. Două proiecte de trei milioane de lei

• Parohia Pogorârea Sfântului Duh – Biserica Ortodoxă Română Sfânta Înviere din Viena – a primit și ea 1.720.991,78 de lei pentru „Rădăcini și aripi, proiect pentru identitate și cultură românească la Viena”.

Cea mai apropiată secție de vot, la șapte minute cu mașina de biserică, este cea de la Gasometer Spielraum. Au votat aici 1.358 de oameni, iar rezultatele îl plasează pe Călin Georgescu pe primul loc, cu 44,47% dintre voturi, urmat de Elena Lasconi – 26,65%, George Simion – 11,63%, Nicolae Ciucă și Cristian Terheș – cu 4,19% ambii.

• Comunitatea Ortodoxă Română „La Sfânta Înviere” din Carintia, din orașul Klagenfurt (sudul Austriei), a primit 1.327.000 de lei, pentru proiectul „Centru comunitar sprijin pentru păstrarea identității românești”.

Într-o postare pe rețelele sociale, reprezentanții bisericii respective arată cum a fost implementat proiectul:

• s-a instalat ușa de la intrare în Centrul Parohial;
• s-au finalizat izolația și fațada clădirii Centrului Parohial;
• s-au finisat pereții interiori și tavanul;
• s-au finalizat lucrările la partea electrică;
• s-au montat lămpile;
• s-au montat gresia și faianța în băi și pe holul Centrului Parohial;
• s-a montat parchetul în sala și biroul parohial;
• s-au izolat balconul și partea necesară pentru izolare.

În secția din Klagenfurt, au fost 1.141 de votanți. Călin Georgescu a câștigat detașat, cu 52,23%.

Italia. Comunitate cu peste 1 milion de români

• În Italia, Parohia Română Ortodoxă „Sfântul Proroc Isaia” din Viareggio a primit 2.000.000 de lei pentru achiziționarea complexului parohial „Biserica de acasă”.

Cea mai apropiată secție de votare față de biserica din Viareggio este la Lucca, unde au votat 605 români. Călin Georgescu a primit 301 dintre ele (49,75%) și a fost urmat de Elena Lasconi(17,52%), George Simion (15,53%), Mircea Geoană (5,28%) și Nicolae Ciucă (4,95%).

• Parohia Ortodoxă Română cu hramul „Sfântul Proroc Elisei” a primit 1.199.675 de lei pentru Centrul Românesc comunitar parohial Fermo.

Cea mai apropiată secți de vot e la Ancona, unde au votat 991 de oameni și cele mai multe voturi le-a primit Călin Georgescu – 512 (51,66%), urmat de George Simion – 176 (17,75%), Elena Lasconi – 165 (16,64%), Marcel Ciolacu – 38 (3,83%) și Mircea Geoană – 26 de voturi(2,62%).

• Parohia Ortodoxă Română Sfântul Cuvios Iridon de la Lainici Mestrino, din Padova, a primit două de lei pentru un nou centru educativ destinat comunității românești din Padova Vest-Mestrino.
• 1,5 milioane de lei a primit și Parohia Ortodoxă Română „Maica Domnului Prodromița” din Padova Vest Abano Terme pentru „Dezvoltarea unui nou centru pastoral misionar și social pentru comunitatea românească din Abano Terme”.

În singura secție de votare din Padova, câștigător a fost tot Călin Georgescu, cu 40,35%, urmat de Elena Lasconi, cu 28,84%, George Simion – 13,09%, Mircea Geoană – 5,66% și Nicolae Ciucă – 3,18%. Au participat la vot 565 de persoane.

• Parohia Ortodoxă Română „Sfântul proroc Ioan Botezătorul” din Ravena a primit pentru proiectul din 18 aprilie 2024, un milion de lei – este vorba despre un proiect de finanțare pentru achiziția unui imobil cu teren.

În secția de vot din Ravenna, aflată la o distanță de șapte minute de mers cu mașina de biserică, din cei 946 de votanți, mai mult de jumătate (488) au votat cu Călin Georgescu. 164 de voturi a primit George Simion – 17,33%, Elena Lasconi – 161 de voturi (17,01%), Mircea Geoană – 34 de voturi (3,59%), iar Nicolae Ciucă – 32 de voturi(3,38%).

• Parohia Sfântului Mucenic Bonifatie a primit 1,1 milioane de lei pentru un nou lăcaș de cult pentru comunitatea românească din San Bonifacto (Verona Est) – „dezvoltarea unui centru comunitar polifuncțional”.

Au fost două secții de votare la Verona. În prima și-au exprimat opțiunea 2.105 de oameni, iar Călin Georgescu a obținut 52,58% dintre voturi. În cea de-a doua, au votat 827 de persoane, iar scorul lui Georgescu a fost similar (52,59%).

• Parohia Ortodoxă Română „Sfântul Ioan cel Milostiv” a câștigat, cu proiectul „continuarea lucrărilor la biserica Sana Dona di Piave” 1,4 milioane de lei. La Travisio, unde e cea mai apropiată secție de votare, Călin Georgescu a primit 48,04% din voturile celor 1.432 de români prezenți la urne.
• Parohia Ortodoxă Română „Sfinții Ierarhi Atanasie și Chiril ai Alexandriei” a primit, pentru achiziția Centrului comunitar L’Aquilla, 1,5 milioane de lei.

Intenția de cumpărare este anunțată pe site-ul comunității, unde se specifică și datele tehnice ale achiziției: „un imobil cu o suprafață de aproximativ 470 de metri pătrați, cu un teren adiacent de 6.000 de metri pătrați, care să răspundă necesităților pastoral-misionare, catehetice, sociale și culturale ale parohiei”.

Pe 9 iulie, în biroul notarului Francesco Benedetti din L’Aquila, în prezența agentului de intermediere și consiliere și a mai multor consilieri ai Parohiei noastre, s-a semnat actul prin care Parohia „Sfinții Ierarhi Atanasie și Chiril ai Alexandriei” din L’Aquila a devenit proprietara structurii și a terenului.

Alte biserici care au primit sume importante

În Marea Britanie, Saint Paraskeva Romanian Orthodox Church și-a dorit achiziționarea lăcașului de cult din Playmouth, pentru care a primit 1.659.156 de lei. În secțile din această zonă, candidatul independent preferat de diaspora a primit între 42,48% și 43,81%.

În Franța, Paroisse Orthodoxe Roumaine Sait-Jean Baptiste-Lille a primit 1.274.800 de lei pentru „punerea în norme de securitate și amenajarea bisericii”. Și aici a câștigat Călin Georgescu, cu scor de 31,09% și 29,06% în ambele secții din oraș.

În Australia, Romanian Orthodox Episcopate of Australia and New Zealand a primit 1.484.088 de lei pentru construirea unei clădiri multifuncționale compusă din Centrul Cultural-Misionar „Preot Dumitru Stăniloae”, Paraclistul episcopal și spații pentru școala românească. În secția din Melbourne, cea mai apropiată de biserică, a câștigat Elena Lasconi, cu 36,81%.

Parohia Ortodoxă Română Sfântul Ierarh Ioan de la Râșca și Secu, Episcopului Romanului din Italia a primit 2.500.000 de lei pentru construirea bisericii de lemn – Centrul românesc socio-asistențial cultural bisericesc – Izvorul Tămăduirii din Settimo Torinese.

Și tot în Italia, Parohia Ortodoxă Română Sfântul Evanghelist Luca Padova Nord Limea a făcut un proiect de un milion de lei: amenajare interior Biserică și eficientizare energetică.

Italia. Biserica Ortodoxă Română Parohia S. Marcu din Trento, pentru restaurarea și înfrumusețarea bisericii parohiale a comunității românești din Trento – 1.376375 de lei.

Italia. Parohia Ortodoxă Română „Sfântul Ierarh Grigorie Palma” Como – Achiziție Centrul Spiritual social și educațional – 2.000.000 de lei.

Italia. Mănăstirea Ortodoxă Română Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon – Restaurări de interioare și realizarea sistemelor de apă, încălzire, curent, canalizare și fotovoltaic – 1.000.000 de lei.

Italia. Parohia Ortodoxă Română Sfânta Mucenița Lucia Veneția – Construcția centrului pastoral-comunitar Venezia – 2.500.000 de lei.

Italia. Parohia Ortodoxă Română Sfântul Mucenic Laurențiu Arhidiaconul Pavona – Achiziția bisericii din localitatea Pavona pentru comunitatea românească din zonă – 1.150.000 de lei.

Spania. Parohia Ortodoxă Română Botezul Domnului – Construcție biserică Forta Nuova – 1.600.000 de lei.

Spania. Parohia Ortodoxă Sfânta Cuvioasă Parascheva din Madrid – Achiziția unui spațiu pentru slujire și activități de promovare a identității românești – 1.500.000 de lei.

Spania. Parohia Ortodoxă Română Sf. Anastasia Romana Parla – Cumpărarea actualului spațiu de slujire pentru Biserica Ortodoxă Română din Parla – 1.400.000 de lei.

Spania. Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei și Portugaliei – Continuarea lucrărilor la Centrul comunitar din Portugalia – 2.000.000 de lei.

Spania. Uniunea Bisericilor Creștine Adventiste de Ziua a Șaptea din Spania prin Biserica Adventistă Română de Ziua a Șaptea – Calatrava Madrid. Proiect în valoare de 1.500.000 de lei pentru achiziția, amenajarea și dotarea bisericii românești în Coslada.

Belgia. Centrul Spiritual Cultural Românesc „Sfânta Parascheva” –Administrația Clerică Ortodoxă – Lucrări de consolidare, reparații și restaurare în Biserica Ortodoxă Sfânta Parascheva din Bruxelles 2024 – 1.320.820 de lei.

Belgia. Communaute orthodoxe „Protection de la Mere de Dieu” – 2.000.000 de lei pentru achiziționarea unui „Centru de formare permanentă a voluntarilor școlii parohiale – Banneux” .

Franța. Parohia Ortodoxă Română „Sfinții Constantin și Elena” de la Nisa – Amenajare exterioară a Bisericii Ortodoxe Române din Nisa” – 1,5 milioane de lei.

Franța. Association Cultuelle „La Nativite de la Mere de Dieu” Monastere Godoncounrt – Complexul mănăstiresc de la Godoncourt – proiectul „crearea de condiții pentru o nouă viață spirituală și culturală pentru românii din afara granițelor” – 1.500.000 de lei.

Franța. Metropole Orthodoxe Roumanie d’Europe Occidentale et Meridionale – Construirea secției logistice a sediului administrativ în sprijinul comunității din cadrul MOREOM – 1.600.000 de lei.

Franța. Association culturelle de l’Annonciation – Asociația culturală Buna Vestire – Modernizarea bisericii Mănăstirii Buna Vestire Rosiers prin reconfigurarea spațiului de cult(construcție) – 1.000.000 de lei

Franța. Association Paroisse Orthodoxe Roumaine Saint Martin de Tours et Nectarie d’Eghina – Restaurare fațadă principală a bisericii Tours Ravenna – Franța și înfrumusețarea interioară a spațiului nostru de cult ortodox – 2.076.658 de lei.

Franța. Association Culturelle Orthodoxe Franco-Roumaine Saint Andre Sainte Alexandra de Caen – Parohia Ortodoxă Caen – Repararea acoperișului bisericii, renovare și împodobire interioară – 1.130.185 de lei.

Germania. Mitropolia Ortodoxă a Germaniei, Europei Centrale și de Nord – Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, Austriei și Luxemburgului pentru Parohia Ortodoxă Română „Sf. Arhangel Mihail și Gavril”-Bruchsal – 2.000.000 de lei.

Germania. Rumanisch Orthodoxe Kirchengemeinde „Hellige Trinitat” „HlErzengel Rafael” un HI Pirmin Beschutzel der Platz – Achiziționarea bisericii „Sf. Duh” din Ludwigshafen am Rhein – 2.000.000 de lei

Germania. Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei – Concerte jubiliare – 30 de ani de misiune în diaspora – 1.473400 de lei.

Republica Moldova. Comunitatea religioasă Mănăstirea Eroilor cu Hramul Înălțarea Domnului din satul Stoianovca, raionul Cantemir, Republica Moldova – Mănăstirea Eroilor Români din Țiganca – centrul de istorie, cultură și spiritualitate românească – continuare proiect – 1.600.000 de lei.

Regatul Țărilor de Jos. Fundația Prietenii Parohiei Sfântul Vasile cel Mare și Sfântul Ludger – 1.200.000 destinați achiziției unei biserici și unui imobil pentru o școală românească.

Elveția. Mănăstirea Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului din Elveția/Monastere de la Protection de la Mere-de-Dieu de Suisse – Mănăstirea Otodoxă din Elveția – Centrul de spiritualitate și tradiție românească – 1.500.000 de lei.

A existat un singur proiect de peste un milion de lei al cărui titlul nu ar arăta că are vreo legătură cu biserica: Asociația Culturala Gioelli Soneri a primit pentru un spectacol dedicat comunități de români din Franța – Ethos Românesc în Grădinile Palatului Versailles – 2.174.800 de lei.

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a fost condus, până la alegerile europarlamentare de Gherghe Cârciu, care a fost ales europarlamentar pe listele Partidului Social Democrat și, din iulie 2024, de Lavina Arnăutu, fostă directoare în cadrul instituției.

„Din cei 5,4 milioane de români aflați în diaspora au votat 800.000, dintre care cam 60%, deci undeva în jur de 500.000, sunt radicalizați. Ceilalți nu au făcut parte din niciun program, proiect serios”, concluzionează profesorul Cristian Pîrvulescu.

El spune că banii ar fi putut fi folosiți „pentru a vedea care sunt nevoile, problemelor din străinătate, în funcție de comunități”.

„Or, au preferat în mod comod să dea bani către biserici, pentru că în biserici se pot duce domnii aceștia și își pot face campanie. Numai că în biserici întâlnesc câteva zeci de mii de oameni, iar în online vorbim de mii de alegători care au alte orientări ideologice”, mai spune Pîrvulescu.

Până la publicarea acestui articol DRDP nu a comunicat Europei Libere dacă a avut un studiu de impact a programelor susținute și nici dacă a existat un studiu pentru stabilirea criteriilor de finanțare a proiectelor din străinătate.

Conform proiectului de buget pe anul 2025, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni va primi 210 milioane de lei, mai mult decât i se alocase inițial în bugetul pe 2024. Cu acești bani, ar urma să finanțeze 500 de noi proiecte. Direcția în care vor merge banii în 2025, an electoral, va fi stabilită după votarea bugetului.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI