Alegătorii ar prefera un candidat independent (55%) în locul unui membru de partid (36,1%), arată un sondaj INCSOP de la începutul acestui an. Și nu este singurul sondaj care arată o astfel de tendință.
Ca dovadă, Mircea Geoană, care ar putea candida ca independent la alegerile prezidențiale, îi devansează pe potențialii săi adversari, liderii PSD și PNL, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă.
Ideea unui independent nu este nouă în politica românească, iar uneori a dat rezultate - fie cu susținerea unui partid mai mare sau mai mic, fie cu sprijin direct sau indirect. Un caz este Sorin Oprescu la Primăria Capitalei.
Nou în 2024 este că principalele partide de pe scena politică, Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), care au încheiat o alianță preelectorală și merg pe liste comune la europene și, probabil, și la parlamentare, apelează la această formulă.
Asta deși, teoretic, ar avea de unde să aleagă un candidat din interiorul partidului.
„O doamnă independentă” care să deschidă lista comună la europene
De pildă, pentru alegerile europarlamentare, lista comună va fi deschisă de „o doamnă independentă” susținută de PSD, fie cu expertiză europeană, fie din zona de antreprenoriat, fie o fostă sportivă cunoscută.
Doamna cu pricina nu a fost încă găsită. Au fost vehiculate numele Luminiței Odobescu, actualul ministru de Externe, sau cel al Ramonei Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București.
Restul de 19 locuri considerate eligibile ar urma să fie împărțite între cele două partide.
PSD-ului i-ar reveni 12 poziții - în care intră și locul alocat Partidului Umanist al lui Dan Voiculescu (politician și om de afaceri condamnat la 10 ani de închisoare cu executare în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare) - iar liberalilor le revin 7 locuri.
Primele 10-11 locuri vor fi distribuite în sistem paritar, după care algoritmul se schimbă.
În privința candidaților, discuțiile sunt în curs, dar cel mai probabil se vor regăsi nume de actuali europarlamentari, precum Mihai Tudose, Victor Negrescu - de la PSD și Adina Vălean, Rareș Bogdan, Siegfried Mureșan - de la PNL.
Pentru că locurile eligibile sunt puține, iar doritorii mulți, negocierile în interiorul celor două partide sunt dure, în special la PNL, care are locuri mai puține.
Ce spun legile despre alegeri
Pentru ca alegerile locale să poată fi organizate cu trei luni mai devreme, în 9 iunie, simultan cu europenele, Guvernul Ciolacu a pregătit o Ordonanță de Urgență care a fost dată publicității.
Listele de candidați trebuie depuse la birourile electorale cel mai târziu cu 40 de zile înaintea datei alegerilor (Legea 115, art. 46).
Campania electorală începe în data de 12 martie şi se încheie în termen de 3 zile de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României. (Art 1, al 3 din draftul OUG)
De ce independenți? Trei motive
Întrebarea care se ridică este de ce au simțit nevoia cele mai mari două partide, aflate în alianță preelectorală, să deschidă lista cu un independent.
Una dintre explicații poate fi de natură tactică: s-a mers pe soluția facilă a unui neutru ca să nu se certe partidele pe numele celui care ocupă prima poziție din listă.
În opinia analistului politic Ovidiu Voicu sunt trei motive de bază care determină partidele să apeleze la formula independenților:
„În primul rând e scăderea reală a calității partidelor politice, ceea ce duce la o criză de cadre, de care și partidele sunt conștiente.
În al doilea, este răspunsul pragmatic care vine din sondaje. Încearcă să răspundă unei scăderi de încredere, aducând oameni din afara partidelor.
În al treilea rând, este vorba de faptul că dl. Ciolacu ar vrea să rămână șef la partid, dar să nu-și asume candidaturi periculoase care să poată să ducă la înfrângere. Și atunci are nevoie de niște candidați care să fie populari, dar care să nu aibă susținere în partid ca să nu-i ia locul. Independenții sunt potriviți pentru asta.”
Așa cum arată mai toate sondajele de opinie, nemulțumirea față de clasa politică în general - partide, parlament, guvern - este foarte mare.
De exemplu, un sondaj INCSOP de la finele anului trecut arată că încrederea în Parlament României este de doar 17,4%, iar cea în Executiv de 19,4%, cele două instituții aflându-se la coada clasamentului.
Într-un alt sondaj, realizat de CURS în martie 2023, situația este chiar mai proastă: încrederea în legislativ este de 8% și cea în partidele politice de 7%.
Acest deficit enorm de încredere în clasa politică determină opinia publică să se orienteze spre independenți, spune sociologul Remus Ştefureac, director INSCOP.
„Acest miraj al independenților seamănă cu un miraj mai vechi, cel al tehnocraților, dar în primul rând reflectă o stare de neîncredere în partidele politice și în performanța liderilor politici tradiționali. Partidele nu fac altceva decât să încerce să dea un răspuns acestor tendințe”, declară Remus Ștefureac pentru Europa Liberă.
Ce ascunde „mirajul” independenților la Capitală
Mizele strategiei candidaților independenți se văd cel mai bine la Primăria Capitalei.
Teoretic, PSD și PNL au decis să meargă pe mâna unui candidat comun care să-l poată înfrânge pe Nicușor Dan, primarul în funcție susținut de Dreapta Unită, o alianță formată din USR (Uniunea Salvați România), PMP (Partidul Mișcarea Populară) și Forța Dreptei.
Lucrurile sunt însă mai complicate decât la europarlamentare, pentru că nu s-a decis încă dacă respectivul candidat să fie de la PNL sau de la PSD, dacă să fie membru de partid sau independent.
Din informațiile Europei Libere, cei doi lideri, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, înclină spre un independent, care ar rezolva problemele liderului PSD cu Gabriela Firea.
Pe de altă parte, acest posibil candidat susținut de PSD și PNL ar avea mai multe șanse în fața lui Nicușor Dan, și el fără carnet de partid.
Marți, în sedința coaliției, s-a decis ca în sondajele de opinie să fie introduse două nume de independenți pe lângă doi eventuali candidați de partid: Gabriela Firea (PSD) și Sebastian Burduja (PNL).
Este vorba de oamenii de afaceri Dragoș Anastasiu (Eurolines), care este propunerea PSD, și a lui Dan Ostahie (Altex) din partea PNL.
Fondatorul Altex a avut deja o întâlnire cu președintele PNL, dar acesta a spus că nu i-a propus să fie candidat, ci doar l-a întrebat dacă e de acord să fie sondat.
În vizor s-ar mai afla și managerul Spitalului Universitar de Urgență din București, Cătălin Cîrstoiu, care ar putea și el să fie introdus în sondaje.
Alesul alianței PSD-PNL va trebui însă devină membru de partid dacă va câștiga. Sondajele ar trebui să fie gata până în 15 martie.
Avantajul unui independent la primăria Bucureștiului, funcție cu greutate în raportul de forțe din partide, este că nu ar ridica probleme liderilor partidelor, spune sociologul Remus Ștefureac.
„Un independent, dacă ar câștiga primăria Capitalei, nu ar ridica pretenții la fotoliul de lider al partidului sau de candidat la prezidențiale”, argumentează Remus Ștefureac.
Complicația „Gabriela Firea”
În cazul candidaturii la Primăria Capitalei, lupta orgoliilor și interesele individuale și de partid sunt mai acute la PSD.
Gabriela Firea, nemulțumită de statutul de „candidatul deocamdată”, n-a mai avut răbdare și a anunțat că organizația București, a cărei șefă este, o susține pentru Primăria Capitalei, încercând astfel să forțeze mâna lui Marcel Ciolacu să o nominalizeze.
Tot organizația București a validat cu unanimitate și susținerea lui Robert Negoiță la sectorul 3, Daniel Băluță la sectorul 4 și Cristian Popescu Piedone la sectorul 5, a mai spus Firea.
Bucuria i-a fost însă ofilită de anunțul lui Popescu Piedone că se înscrie în cursa pentru primăria generală, gest care a creat o situație dificilă, pentru că voturile social-democraților s-ar putea împărți.
Anunțul Gabriela Firea, susținută în partid de puternicul baron de Olt, Paul Stănescu, dar refuzată ferm de liberali drept candidat comun, a produs agitație.
Surse liberale au declarat pentru Europa Liberă că este „exclusă” o susținere a Gabrielei Firea, care ar „îndepărta electoratul PNL, determinându-l să se orienteze spre Nicușor Dan”.
Sondaj. Dan o devansează pe Firea
Ultimul sondaj de opinie realizat de CURS arată că Nicușor Dan ar obține 36% din voturi, iar Gabriela Firea - 33%.
La partide, pe primul loc pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti este PSD - 34%, apoi Dreapta Unită (USR-PMP-Forţa Dreptei ) - 23%, PNL - 16%, AUR - 13%, SOS - 6%, PUSL - 6%, altul - 3%.
Dezavantajele și avantajele independenților
- „Se încurajează mediocritatea, în loc să-și schimbe modul de recrutare, să aducă oameni valoroși, partidele apelează la transferuri din zona independentă. E o problemă structurală” - analistul Ovidiu Voicu.
- „Lansând astfel de idei pe piață, partidele își creează o vulnerabilitate în sensul în care pare că soluția este în afara partidelor și va fi greu pentru partide să mai vină cu soluții credibile” - Remus Ștefureac, director INSCOP.
Pe de altă parte, ambii analiști spun că avantajul independenților ar fi că în acest fel pot fi atrași în politică oameni de o calitate mai bună, iar partidele s-ar mai putea primeni.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
