Svitlana Pokalchuk și-a trimis cei doi fii adolescenți în străinătate pentru ca aceștia să poată evita serviciul militar în Ucraina atunci când vor deveni majori.
„Știu câți băieți nu mai sunt cu noi”, a declarat Pokalchuk pentru Serviciul ucrainean al RFE/RL. „Vedeți pe Facebook câți oameni își caută rudele. Ca mamă, simt durere. Doar durere”.
Ea nu este singura în această situație.
Statele Unite, principalul susținător militar al Kievului, au cerut Ucrainei să reducă vârsta de recrutare de la 25 la 18 ani, în timp ce țara se luptă să respingă înaintarea forțelor ruse pe fondul lipsei de noi recruți din Ucraina.
Acest lucru a determinat unele familii ucrainene să își trimită fiii în străinătate pentru a evita recrutarea.
„Primul motiv este siguranța lor [imediată]”, a declarat Pokalchuk. „Pentru o mamă, acesta este cel mai important lucru. Și, în al doilea rând, vârsta de recrutare. Sunt încă tineri și nu există o pregătire militară adecvată.”
În aprilie, Ucraina a redus vârsta de mobilizare de la 27 la 25 de ani. Dar în noiembrie 2024, administrația Biden a presat Ucraina să reducă din nou vârsta de recrutare – de data aceasta, la 18 ani. Pe 12 ianuarie, Mike Waltz, consilierul pentru securitate națională desemnat de președintele ales al SUA, Donald Trump, a repetat mesajul.
„Copii pentru măcel”
Reacțiile de pe străzile din Kiev au fost negative.
„Sunt mamă și bunică și sunt categoric împotrivă”, a declarat o femeie pentru Current Time.
„La 18 ani, ei sunt copii. Ar fi carne de tun, copii trimiși la abator”, a adăugat ea.
O altă femeie a spus că „nu va mai rămâne nimeni care să aibă copii”, atingând o preocupare adânc înrădăcinată care se află la baza opoziției față de propunere.
Grupa de vârstă 18-25 de ani este cea mai slabă dintre categoriile demografice de vârstă activă din Ucraina. O scădere dramatică a ratei natalității în anii 1990, după prăbușirea Uniunii Sovietice, a continuat în anii 2000, pe fondul dificultăților economice continue.
„Cea mai scăzută rată a natalității din istoria noastră a fost în 2001”, spune Oleksandr Hladun, director adjunct la Institutul de Demografie al Academiei Ucrainene de Științe. „Acest contingent este în prezent cel mai mic. Iar acest lucru înseamnă că în 25-30 de ani se vor naște și mai puțini copii.”
Datele oficiale au dezvăluit ceea ce se numește „decalajul demografic”. De fapt, cifrele reale ale populației sunt și mai mici, deoarece populația a fost diminuată și mai mult de emigrația alimentată mai întâi de factori economici și apoi de război.
Hladun subliniază studii care arată că 25% dintre elevii de liceu ucraineni doresc să își continue studiile în străinătate.
„Poate că acest lucru va provoca o [altă] parte a populației să plece, să își ia copiii în străinătate”.
Fără stigmatizare
În general, rezistența la recrutare a fost determinată de informațiile privind corupția de la birourile de recrutare și de faptul că persoanele bine conectate au găsit modalități legale de a evita să fie chemate. Anul trecut, investigațiile au scos la iveală faptul că oficiali guvernamentali au evitat serviciul militar solicitând în mod fals beneficii de invaliditate.
Un sondaj de opinie realizat în iunie 2024 a arătat că 46% dintre ucraineni consideră că nu este nicio rușine să nu fie recrutați, în timp ce 25% dintre respondenți au declarat că nu pot răspunde la întrebare.
Poate și ca urmare a acestei situații, reacția politică la scăderea vârstei de recrutare a fost, de asemenea, negativă.
În decembrie 2024, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut remarci tăioase în fața jurnaliștilor în timpul unei vizite la Bruxelles. Problema, a sugerat el, nu era numărul trupelor, ci insuficiența armelor și a echipamentelor.
Zelenski a solicitat aliaților occidentali ai Kievului să sporească livrările de arme către Ucraina.
„Spuneți-mi, vă rog: dacă o persoană se află în fața dumneavoastră, fără arme, care este diferența dacă are 20 sau 30 de ani dacă nu este înarmată? Nu există nicio diferență”, a declarat președintele luna trecută.
Dar Zelenski a recunoscut, de asemenea, că armata are nevoie de luptători mai tineri.
Presiunea politică îl poate forța pe Zelenski să se răzgândească. Trump a arătat deja foarte clar că nu este înclinat să sprijine Ucraina din punct de vedere militar și că dorește să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin pentru a negocia pacea.
În timp ce Zelenski încearcă să rămână în grațiile lui Trump, ar putea fi forțat să facă unele concesii.
Articol publicat inițial pe rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.