De la vârful Ministerului de Interne și până la politiștii din Olt și Caracal domnește markerul alb. Curiozitatea publicului de a afla cât câștigă pe lună un secretar de stat sau șeful Inspectoratului județean Olt rămâne nesatisfăcută. De parcă polițiștii ar fi spioni care lucrează sub acoperire. Până și șefii serviciilor secrete din România dau dovadă de ceva mai multă transparență.
Transparența, îngropată de legea salarizării
În legea salarizării din 2017, s-a introdus un articol, mai bine zis un alineat pitit printre multe altele, prin care polițiștii au primit dreptul de a avea salariile ”confidențiale”. Nu doar ei, ci și militarii și funcționarii publici din penitenciare.
În articolul 86 din legea-cadru privind ”salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, scrie la alineatul 4 că ”Soldele lunare ale personalului militar, respectiv salariile lunare ale polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare sunt confidențiale, instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională având obligația de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidențialității”.
Voturile pentru lege, 188 la număr, au venit de la coaliția PSD-ALDE, în timp ce opoziția fie s-a abținut, fie a votat împotrivă. Dar nu din pricina asta.
Ideea confidențialității veniturilor a aparținut însă guvernului, care a argumentat că aceste informații ar fi secret de serviciu, deci informații clasificate. “Precizăm că gestionarea informațiilor cu privire la identificarea personalului propriu, profesia, locul de muncă și salarizarea acestuia presupune adoptarea unor cerințe de securitate specifice pentru respectarea Standardelor naționale pentru protecția informațiilor clasificate în România”, scrie în expunerea de motive.
Era însă avut în vedere doar Serviciul Român de Informații (SRI) nu și alte structuri. Senatorului PSD, Claudiu Manda, soțul Olguței Vasilescu, cel care a inițiat de altfel și legea, nu i-a fost suficient SRI-ul, așa că a propus guvernului extinderea confidențialității la toate ”instituțiile din domeniul apărării și ordinii publice”, nu doar la cele din domeniul securității naționale. Ceea ce s-a și întâmplat, raportul fiind adoptat de parlament cu aceste amendamente.
Problema e că articolul 86 din legea salarizării, care pune la secret salariile polițiștilor, se bate cap în cap cu prevederile legii 176/2010 care precizează la articolul 31 că publicarea declarațiilor de avere este obligatorie și se pedepsește cu amendă „Nerespectarea obligaţiilor prevăzute de lege de către persoanele desemnate să asigure implementarea prevederilor legale privind declaraţiile de avere şi de interese constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 2.000 de lei“.
Pasta corectoare e la ANI
Cum nimeni nu a observat că legea salarizării introduce pe ușa din dos o discriminare, politiștii au profitat și și-au trecut salariile la secret sub pasta albă. Mâna care manevrează însă stiloul corector aparține persoanei ”mandatate” de fiecare instituție să se ocupe de declarațiile de avere. Deci, susține Cosmin Andreica, liderul sindicatului politiștilor Europol, polițiștii sunt de bună-credință, ei își declară salariile, doar că altcineva le anonimizează: ”Ei trebuie să-și treacă veniturile realizate, trebuie văzut cine e persoana în tot acest circuit, din momentul în care ei își îi completează declarația de avere și până ajunge la ANI, care a anonimizat veniturile salariale”.
Silviu Popa, secretar general al ANI, spune că politiștii trimit declarațiile de avere neanonimizate la capitolul venituri salariale, deci agenția le poate vedea în original, doar că pe site ele sunt publicate anonimizate. Pasta albă aparține de multe ori chiar ANI, spune acesta pentru Europa liberă, pentru că așa e legea salarizării. Iar dacă nu e a Agenției, atunci e a persoanei mandate de fiecare instituție să se ocupe de declarațiile de avere, dar în cazul acesta, există obligația trimiterii ambelor documente-originalele și anonimizatele.
Liniuțe în loc de salarii
Așa să face că, începînd cu secretarii de stat și directorii de la Ministerul de Interne și până jos, la talpa poliției, salariile sunt ținute departe de ochii publicului. În declarația de avere a domnului Bobescu Mihai Valentin, subsecretar de stat, în loc de salarii apar două liniuțe, în cea a lui Valeriu Mihai, și el subsecretar de stat, una singură, iar la Dragnea Florian, adjunctul inspectorului geneal de poliție, cel care i-a luat locul lui Ioan Buda, demis după cazul Caracal, apare pasta corectoare. Nu-i vorbă, și în declarația lui Buda salariul era șters.
Lucurile nu stau diferit nici pe la Olt sau Caracal. De exemplu, Vasile Armașu, mutat de la București, unde era directorul Direcției de Ordine Publică, la Inspectoratul de Poliție Olt, după ce acesta a rămas fără șef, are la salariu tot pastă corectoare. Excepție face noul șef al poliției din Caracal, Costel Ghimiș, care și-a trecut în declarație salariul (66.250 lei), doar că aceasta e din 2017 dinaintea legii salarizării, iar de atunci nu a mai depus alta.
Șefimea serviciilor secrete, mai transparentă
O ciudățenie e că la SRI și SIE, prin comaprație, pare că domnește transparența, cel puțin la nivelul șefilor. Eduard Hellvig, directorul SRI, are trecute în declarația de avere din 2018 venituri salariale de 159.095 lei, iar directorul Serviciului de Informații Externe (SIE), Gabriel Vlase, deși are o declarație cu multe, multe cruciulițe la terenuri, case, mașini și bijuterii, la salarii figurează totuși un venit de 67.637 de lei pe cele 7 luni din 2108 de când ocupă funcția și alte 71.665 lei ca deputat PSD. Și directorii din SRI nu doar șefii cei mari își trec salariile în declarație, de exemplu, Viorel Voinescu ( director adjunct) are un venit de 162.181 lei. Desigur, salariile ofiterilor serviciilor sercrete sau ale spionilor nu sunt la vedere, din motive lesne de înțeles.
Facebook Forum