Fetița din familia românească este crescută să facă, spune Daniela Gavankar, dar să facă nu pentru ea, ci mai ales pentru ceilalți din casă.
Băiatul, în schimb, căruia i se dă și pentru care se face totul de către mamă, el de mic nu are șansa de a fi în energia lui masculină, adică de a face:
„Mama îi face patul, mama îi face pachețelul, mama îi face poate chiar și tema. Noi îi acuzăm pe bărbați că nu fac nimic în casă, dar ei niciodată n-au fost lăsați să facă. Fetița e pusă să facă lucruri, pentru că-i fată, dar băiatul nu, iar el - practic de mic - nu mai poate să-și antreneze această energie și această abilitate de a face, lui nu îi este valorizată energia masculină.”
- Cine sunt bărbații care lovesc femeile și de ce o fac? „Sunt bărbații care au trăit în medii abuzive, la rândul lor, sunt bărbații care n-au învățat respectul pentru femei, sunt bărbații care poate au trăit în familia în care femeia nu era respectată, mama era bătută și li se pare firesc să facă asta.”
- Ce trăiește femeia abuzată? „În momentul în care ea nu are dreptul de mică să se afirme, să fie așa cum este, să simtă, să spună, să se apere, atunci ea este țintă sigură pentru acești bărbați. Ei îi e greu să plece uneori din relația abuzivă pentru că a fost crescută, în primul rând, să țină casa. Cum să-și lase bărbatul? Când tu crezi despre tine că nu te poți descurca, atunci rămâi acolo.”
- Cine sunt bărbații buni din viețile noastre? „Bărbatul care a fost crescut într-o familie unde s-au manifestat respectul față de mamă, respectul față de fetițe, față de femei, în general, el va oferi respect și va oferi iubire. La fel cum există femei bune și iubitoare, există bărbați buni și iubitori, însă, ca să ajungi să cunoști asemenea bărbați, trebuie să crezi că există și să îți dorești să-i întâlnești, să începi să-i vezi, să le apreciezi calitățile.”
Poți urmări acest episod din SmartJob și pe YouTube
Femeia româncă și mentalitatea sacrificiului
În România, fetițele sunt crescute să nu fie dependente de nimeni, să se descurce, ceea ce, în principiu, spune Daniela Gavankar, nu e un lucru rău, dar, ca să reușească în viață, încep ușor, ușor să li se conteste toate acele atribute ale energiei feminine:
„De frică să nu se strice, ca să zic așa, să nu ajungă vreo stricată. La noi, în România, femeile cresc în mentalitatea sacrificiului. Fetița preia de mică modelul mamei, care nu este foarte conștientă de ea însăși, de corp, de emoții, de sentimente. Fetița devine copia mamei ei și ajunge să crească fără să știe de ea și fără să existe și ea pe lista ei de priorități.”
Poți asculta aici acest episod din SmartJob
Ajunge să trăiască o viață sacrificată, în care, într-un mod paradoxal, nu mai e observată, nimeni n-o mai vede, toată lumea știe că ea face, ea este acolo, toate lucrurile sunt puse la punct de către ea, dar ea nu este.
Fetița este crescută să fie serioasă și să ajungă bine în viață și iată că se întâmplă de foarte multe ori să avem fetițe care să înceapă să-și conteste latura feminină, susține Gavankar, să devină foarte competitive, să devină perfecționiste, să fie foarte mult în această latură masculină. Femeia crește știind ce să facă, dar nu știe nimic despre latura ei feminină.
„Am grijă ca toată lumea din casă să mănânce, să aibă hainele curate, dar nu știu să iubesc, nu știu să țin cont de ei, nu știu să le ofer liniștea, suportul și încurajarea de care ei au nevoie, pentru că nu mai am energie și pentru asta, pentru că niciodată nu mi s-a dat asta.”
Mamele noastre, bunicile, străbunicile au fost femei muncitoare, care au făcut mereu și atunci ele nu știu să dea mai departe această energie feminină, explică psihologa.
Să fii femeie în adevărata putere nu anulează energia masculină care este în noi, susține aceasta, pentru că o femeie are nevoie să nu fie dependentă, ci interdependentă, adică să trăiască împreună cu ceilalți:
„În momentul în care tu ești dependentă, atunci se întâmplă într-adevăr să se declanșeze tot felul de abuzuri. Când nu vezi decât a fi independentă nu mai ești în relație cu ceilalți, nu mai știi să ceri ajutor, nu mai știi să primești, nu mai știi să oferi, ești singură și vrei să demonstrezi că te poți descurca singură. Dar, când trăiești împreună cu ceilalți, fiecare în energia lui, atunci se armonizează relațiile.”
Eticheta de femeie „ușoară”
Cine te ridică pe tine de la masă?, se întreabă Daniela Gavankar.
„Pe tine, femeie româncă, cine nu te lasă să stai la masă cu ceilalți și tot timpul te ridici, tot timpul cureți ceva, tot timpul aduci ceva. Cine? Te ridică vocea tuturor femeilor din spate, a bunicii, a mamei, a străbunicii, a tuturor femeilor care-ți spun că tu trebuie să faci, să ai grijă, să fie curat, să fie ordine, să aduci și nu să te bucuri, nu să trăiești.”
Uneori te oprești, totuși, din a mai face, poate pentru că realizezi că devine copleșitor? „Nu te oprești. Pe femeia româncă nu poate să o oprească decât o boală serioasă, o pierdere foarte mare, atunci când cumva se trezește. Altfel, nu poate.”
Dacă niciodată nu te-ai îngrijit în viața ta, nu știi să o faci, crede Gavankar: „Dacă în capul tău este că ți s-a transmis acest mesaj: o să ajungi o stricată, numai la prostii te gândești, atunci nu poate, nu știe, nu poate să-și cumpere un fard, un ruj...”
În ce condiții o femeie e numită „ușoară”? E femeia care ajunge să aibă grijă de ea, să se îmbrace așa cum îi place, să se poarte așa cum îi place, să comunice așa cum îi place, cu femei, cu bărbați?
„Da, sigur că da. Mai ales femeia veselă, femeia care râde, femeia care poate să se relaxeze ușor... este privită cu sprânceana ridicată de către celalalte femei: ia uite-o. N-ai voie să te simți bine. Trebuie să fii serios, să faci, să fii ocupat, să fii sacrificat. Dacă cumva stai și te bucuri de o companie, de o zi frumoasă, de un ceai, de-o cafea, atunci deja e lucru necurat. E ceva în neregulă cu ea.”
Cum se poate ajunge la un echilibru în relația femeie - bărbat?
„Femeile vor să fie auzite și să fie văzute. Bărbatul are nevoie să fie apreciat. Fiecare dintre ei au reacții foarte puternice atunci când nu le sunt îndeplinite aceste nevoi, doar că femeia face explozie, bărbatul face implozie, tace și se îndepărtează. Femeia care nu e văzută cere, țipă, reproșează, critică, cicălește. În momentul în care ea începe să-și aprecieze bărbatul, el începe să se simtă bine și atunci o vede și începe să o asculte.”
Femeile au nevoie să se aducă pe ele însele în lista de priorități, să înceapă să se uite și la ele, susține Daniela Gavankar:
„În momentul în care tu, femeie, hotărăști că vrei și altceva pentru tine, ceilalți se vor alinia după tine, toată familia va observa.”
